În următorii 10 ani, piaţa românească de servicii externalizate va creşte de la 70 la peste 350 de milioane de euro. Outsourcingul, model de business promovat intensiv de industria IT autohtonă, a avut un efect de bumerang, cauzând în timp o criză de resurse umane. Vinovaţii sunt însă în altă parte.

În urmă cu şapte ani, compania britanică specializată în servicii de outsourcing şi call-center XL World şi-a deschis primul birou în România. Afacerea a crescut an de an şi a ajuns în 2006 la venituri de 3,7 milioane de euro, în prezent operând trei centre, la Bacău, Iaşi şi Oradea, cu circa 1.000 de angajaţi. XL World a devenit astfel cea mai mare companie de profil de pe piaţa românească, potrivit lui Roberto Montandon, directorul de dezvoltare. Pentru anul viitor, acesta estimează o creştere a afacerii cu cel puţin 60% şi investiţii de circa un milion de euro. Interesant însă, de abia de anul viitor, compania îşi propune să atragă şi clienţi din România, mare parte din creşterea estimată provenind din această sursă. „Aproximativ 30% din piaţa de call-center din Europa Centrală şi de Est este acoperită de serviciile din România“, spune Montandon, care estimează piaţa românească de astfel de servicii la 70 de milioane de euro, din care jumătate provin din outsourcing. Potrivit aprecierilor XL World, în următorii zece ani, piaţa autohtonă de call center şi externalizare a proceselor de business va ajunge la un nivel între 350 şi 500 de milioane de euro.

Această dezvoltare pune însă o presiune din ce în ce mai mare asupra acestui tip de business, unul extensiv, în care creşterea este asigurată de un consum ridicat de resurse umane şi care nu aduce o valoare adăugată ridicată în economie. Iar primul sector care a declanşat ofensiva împotriva acestor tipuri de servicii este şi primul care a impus conceptul de outsourcing în România, IT-ul. „Este adevărat, în IT se simte deja o criză de personal şi de aceea noi am decis să nu mai oferim servicii pentru acest sector“, spune Roberto Montandon. „Totuşi, compania noastră nu angajează neapărat oameni cu specializare, nici măcar cu cunoştinţe lingvistice avansate, noi investim în pregătirea lor, iar investiţiile noastre în centrele de suport aduc bani statului, aşa că nu se poate spune că nu aducem chiar nici o valoare adăugată economiei“, continuă acesta.

Chiar renunţă toată lumea la outsourcing?

În privinţa serviciilor de call center se poate afirma că majoritatea angajaţilor sunt tineri studenţi sau absolvenţi, al căror principal atu e cunoaşterea unei limbi străine, prin urmare aceştia nu sunt neapărat „deturnaţi“ de la o activitate cu o valoare adăugată mai mare. Dar, în sectorul IT, companiile care angajează programatori sau specialişti pentru outsourcing sunt o concurenţă directă pentru dezvoltatorii autohtoni.
„Două exemple de mari companii care făceau exclusiv outsourcing IT în România sunt Softwin şi Siveco, dar producerea de proprietate intelectuală este o strategie care, poate aduce câştiguri mai mari decât outsourcingul. Din acest motiv renunţarea la outsourcing a devenit o tendinţă generală“, spune Radu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES). Într-adevăr, cine mai priveşte azi Softwin sau Siveco drept „outsourceri“ şi nu ca pe unul dintre cei mai puternici producători de soluţii de securitate informatică la nivel mondial, respectiv unul dintre cei mai mari integratori de sisteme informatice din România. Totuşi, potrivit unui recent studiu publicat de IDC şi Asociaţia Naţională a Patronatelor din Industria de Software şi Servicii (ANIS), din cele 42 de milioane de euro cifră de afaceri realizată de Siveco anul trecut, 14 milioane provin din activităţi de outsourcing. Însă nu puţini dintre foştii outsourceri 100% sunt azi fervenţi susţinători ai acestei noi tendinţe, chiar şi pentru simplul motiv că au nevoie de programatori buni pentru businessul lor.

„Criza de resurse umane este generată însă de nivelul slab de pregătire al absolvenţilor, nu de companiile care realizează outsourcing. Salariile programatorilor din companiile producătoare de soft sunt comparabile cu ale celor din companiile care fac outsourcing“, conchide preşedintele ARIES. n

«Criza de resurse umane este generată de nivelul slab de pregătire al absolvenţilor, nu de companiile care realizează outsourcing.»
Radu Georgescu, preşedinte ARIES