Au apărut voci care spun că Bursa de Valori București și-a demonstrat cu vârf și îndesat inutilitatea, drept pentru care și dacă ar dispărea nu ar fi o problemă. Ideea dispariției BVB se bazează pe un ordin de mărime, dimensiunea redusă a bursei fiind un indicator al lipsei de importanță. Desigur, aceasta nu înseamnă că BVB va dispărea sau ar trebui să dispară. Chiar dacă vorbim de o piață mică și care a pierdut lupta cu ţări din regiune, precum Polonia, există un număr de investitori de retail (8.000 – 10.000) care tranzacționează în fiecare zi, avem investiții ale fondurilor străine sau ale celor de pensii (ori asigurări cu acumulare de capital) de ordinul sutelor de milioane, avem chiar companii care se finanțează prin piața de capital.
Este evident că nu se poate vorbi de dispariția BVB. Dar, totuși, ce trebuie făcut pentru ca piața să crească, să își atingă scopul fundamental, cel de finanțare a companiilor? Răspunsul cel mai simplu și la obiect a venit de la Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la Tradeville: „Avem nevoie de o instituție gen Goldman Sachs, care să asigure succesul unei oferte publice inițiale”. Cu alte cuvinte, lipsa unei băncii de investiții care să fie cumpărătorul acțiunilor rămase nevândute, astfel încât oferta publică să se încheie cu succes.
„Piață de capital există și în România, dar este mică și va rămâne așa atâta timp cât nu își va găsi catalizatorii potriviți”, spune Dumitrescu, „iar dimensiunea este în ton cu cât își dă lumea interesul cu ea.” Brokerul reclamă lipsa de interes de la toți actorii pieței, fie investitori (mici sau mari), fie intermediari sau instituții de reglementare.
Rasdaq a dispărut
Este suficient să ne uităm la cifrele generale ale pieței ca să ne dăm seama de eșecul BVB în a atrage noi emitenți și noi investitori. În 2007, valoarea medie zilnică a tranzacțiilor a fost de 16,6 milioane euro, la o capitalizare de 24,6 miliarde euro, iar numărul total al eminteților se ridica la 59, în timp ce cel al intermediarilor era de 73. În 2008, când criza era iminentă, lichiditatea zilnică a coborât la 7,6 milioane euro, iar capitalizarea la 11,6 miliarde, cu 68 de emitenți și 76 de intermediari.
De atunci, bursa nu și-a mai revenit decât în anii în care au avut loc listări ale unor companii mari de stat. Capitalizarea a crescut semnificativ, ca și numărul de emitenți listați pe piața principală, dar lichiditatea zilnică a fluctuat, iar numărul intermediarilor a coborât constant. Doar în 2013 și în 2014, lichiditatea zilnică a sărit de zece milioane de euro, respectiv 10,1 milioane euro și 11,7 milioane euro, iar în acești ani am avut parte de listări de la statul român. Anul acesta, când mai avem doar o cincime din numărul anual de ședințe bursiere, lichiditatea medie zilnică a coborât la 7,67 milioane euro, în ciuda faptului că numărul de emitenți a ajuns la 84 pe piața principală (de la 83 anul trecut), iar capitalizarea a ajuns la 32,3 miliarde euro, de la 28,9 miliarde euro în 2014.
Piața Rasdaq și-a încheiat activitatea anul acesta. O piață fantomă, nici reglementată și nici nereglementată, care nu își avea rostul atâta timp cât aduna un număr foarte mare de emitenți care nu aveau nicio treabă cu piața de capital. Adică nici nu raportau cifrele conform regulilor și nici nu erau tranzacționate. Piața a luat ființă în 1996, iar un an mai târziu număra 5.400 de emitenți. Anul trecut, rămăsese cu doar 911 emitenți, iar după desființare doar o treime a trecut pe piața alternativă a BVB (piața ATS) sau pe piața principală. Piața ATS are acum 308 emitenți în total și o capitalizare de 1,04 miliarde euro. Din păcate, în ciuda numărul mare de societăți listate (comparativ cu piața principală) valoarea medie zilnică a tranzacțiilor este de aproape 75.000 de euro anul acesta. Desigur, va mai crește (mulți emitenți abia s-au mutat pe ATS), dar este greu de presupus că piața aleternativă va deveni o soluție pentru BVB în ceea ce privește lichiditatea.
Căutăm lideri pentru investitori
„Avem nevoie și de investitori de retail, iar aceștia pot fi convinși mai ușor de un lider, de o companie care să se ocupe de toate aspectele unei listări și care să spună da, eu îmi bag banii aici, vrei să facem bani împreună?”, spune Ovidiu Dumitrescu. Fără să o spună, brokerul ne arată una dintre cele mai mari probleme ale BVB: lipsa de încredere. Investitorii mici au nevoie de un lider care să le arate că se poate câștiga de pe bursă și că este un instrument bun pentru economisire sau pentru speculații. Dacă s-ar porni acest lucru, atunci ar fi mai ușor de atras și emitenți noi, care ar aduce după sine și investitori mari. O dezvoltare organică, stabilă și de durată.
Un astfel de lider ar avea nevoie de 10 – 12 milioane euro ca fonduri disponibile, conform reprezentantului Tradeviile. O sumă care nu înseamnă prea mult pentru un fond de investiții și ar atrage și companiile din sectorul privat, emitenții care au nevoie să recunoască BVB ca sursă de finanțare mai ieftină decât băncile. Și un alt lucru de care are nevoie bursa este vizibilitatea. Inclusiv evenimente precum cele organizate în ultimul timp, prin care se promovează bursa cu toate instrumentele ei. Vizibilitatea poate atrage investitori, care vor cere ulterior educație, dacă vor considera că au nevoie, iar pentru educație sunt disponibile destule seminarii gratuite, atât la BVB, cât și la brokeri. Din păcate, mai este mult până departe.
