Uitaţi de Londra şi de Frankfurt! Oraşul european care va avea cea mai bună evoluţie în următorii cinci ani este Bucureştiul. O spune o mare firmă de consultanţă, potrivit căreia Capitala va creşte anual cu o rată de 7%, de peste două ori mai mare decât media europeană.
În urmă cu două săptămâni, cotidianul german Handelsblatt publica un studiu realizat de Oxford Economics, conform căruia Bucureştiul este oraşul european cu cele mai fericite perspective de dezvoltare pe termen mediu. Pentru locuitorii săi, dar şi pentru cei care traversează doar ocazional Capitala, rezultatele raportului sunt cel puţin surprinzătoare. Prin urmare, Capital i-a contactat pe specialiştii Oxford Economics, una dintre cele mai mari şi respectabile companii de consultanţă, afiliată universităţii omonime, pentru a vedea ce factori au determinat plasarea Bucureştiului pe această poziţie fruntaşă.
„Am luat în considerare o mulţime de criterii, inclusiv aşteptările de creştere a economiei naţionale şi ponderea pe care o va avea fiecare sector la această creştere. Am remarcat, de pildă, că serviciile de business vor fi sectorul care se va dezvolta cel mai mult în următorii cinci ani, fapt ce va contribui la creşterea economiei Bucureştiului, ţinând cont că aici sunt concentrate peste o treime din aceste servicii la nivel naţional“, spune Anthony Light, senior-economist în cadrul companiei de consultanţă.
În 2015, la turaţie maximă
Pe de altă parte, se menţionează în studiu, Bucureştiul a fost grav lovit de criza financiară globală, înregistrând o scădere a PIB-ului cu 6% în 2009. A fost, aşadar, unul dintre cele mai afectate oraşe europene. Au existat prăbuşiri ale sectoarelor construcţii, distribuţie şi retail, dar şi transport şi comunicaţii. Cu toate acestea, şomajul a crescut cu doar 0,7%, întrucât disponibilizările din domeniile sus-menţionate au fost compensate de angajările din sectoarele financiar şi servicii de business şi chiar din mediul public.
„Pentru 2010, estimăm că PIB-ul va rămâne cam la acelaşi nivel, ţinând cont că, cel mai probabil, construcţiile vor merge prost în continuare, trăgând după ele şi alte sectoare. Aşadar, condiţiile de pe piaţa muncii se vor înrăutăţi, şomajul urmând să urce cu încă 1,7%“, precizează Anthony Light. Într-adevăr, estimarea este mult mai optimistă decât în cazul altor oraşe din România, însă plasează Bucureştiul sub media europeană de creştere a şomajului, de 1,3%.
Cu toate acestea, previziunile pe termen lung sunt mult mai încurajatoare. Potrivit consultantului Oxford Economics, „începând de anul viitor şi până în 2015, ne aşteptăm ca PIB-ul Capitalei să urce cu 7% anual, rată semnificativ mai mare decât cea la care pot spera alte mari oraşe europene. La această creştere înfloritoare vor contribui toate sectoarele, cu precădere serviciile business, transport şi comunicaţii. Motiv pentru care piaţa muncii va deveni mult mai primitoare, iar vânzările din retail vor reintra pe o pantă ascendentă“.
Una caldă, multe reci
Este prima oară când Bucureştiul primeşte un rating atât de favorabil în vreun studiu asemănător. Potrivit unor rapoarte realizate de Regio Plan în acest an, Bucureştiul are cea mai mică suprafaţă de spaţii comerciale din Europa Centrală şi de Est, iar centrul său istoric este cel mai slab dezvoltat din regiune.
În plus, un raport al Mercer, publicat anul trecut, plasa Bucureştiul pe poziţia 108 din 215 în privinţa nivelului de trai. Sună deprimant? O singură consolare: Bucureştiul surclasează şi New York-ul, şi Parisul, însă doar la viteza conexiunii la internet.
Pentru români, oraşul de vis este Braşovul
Campania „Oraşul de vis“, lansată de www.evz.ro în aprilie, şi-a desemnat săptămâna trecută câştigătorul. Este vorba de Braşov, oraş care a fost, încă de la debutul campaniei, unul dintre preferatele publicului. A început campania de pe locul al doilea, dar a reuşit să depăşească oraşul Cluj-Napoca, cel care a dominat clasamentul în primele săptămâni, şi să se menţină pe poziţia de lider până aproape de final. În ultima lună a campaniei a fost depăşit de cea mai mare surpriză a competiţiei, Piteşti, dar a reuşit să revină în fruntea clasamentului. La finalul campaniei a strâns 19.860 de voturi, urmat la mică distanţă de Piteşti (cu 19.026 de voturi) şi de Craiova, de pe locul al treilea (11.606 voturi de popularitate).
Factorul care a atras simpatia românilor faţă de Braşov e legat mai ales de notorietate şi de farmecul turistic. Nu are avantajele unor oraşe precum Bucureşti sau Constanţa, de a avea acces la aeroport, la autostradă sau la mare, dar e încărcat de istorie şi e promovat ca o destinaţie turistică montană ideală. Braşovul întruneşte condiţii de viaţă bune cu efecte pozitive asupra locuitorilor. Este vorba în primul rând de calitatea mediului: aer curat, poluare redusă, mult spaţiu verde. În plus, e atractiv şi pentru investitori. Şi, poate la fel de important, imaginea oraşului este, pentru mulţi dintre noi, asociată cu concediul, cu petrecerea timpului liber într-un cadru relaxat. Este un oraş în care avantajele eclipsează alte lipsuri, ceea ce a convins cititorii www.evz.ro. să ofere Braşovului titlul de „oraş de vis“, cu cele mai bune condiţii de trai oferite locuitorilor.
Cum s-a stabilit câştigătorul
În competiţie s-au aflat cele mai mari 15 oraşe din România după numărul de locuitori: Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. Topul campaniei a fost decis de cititori, în proporţie de 75%, şi de www.evz.ro -25%. Cel mai important a fost votul de popularitate al cititorilor (50% din nota finală). Evaluarea publicului cu note de la 1 la 10 a adus alte 25 de procente, iar www.evz.ro a acordat ultimele 25 de procente prin evaluarea criteriilor pe baza statisticilor oficiale, raportate la bilanţul pe anul 2009.
Fiecare oraş înscris în competiţie a fost promovat pe durata unei săptămâni, pe acelaşi model: o scurtă călătorie în istoria urbei, prezentarea şi explicarea notelor acordate de www.evz.ro, reportajul din oraş, trei interviuri (cu primarul, o vedetă locală şi o celebritate sportivă) şi fotoreportajul cu imagini trimise de cititori.
