La Roșia Montană, totalul beneficiilor economice pentru România, rezultate din redevențe, taxe, impozite, cheltuieli cu furnizorii locali și forța de muncă va fi de 5,3 miliarde de dolari, adică 78% din totalul beneficiilor proiectului.
Redevența face diferența
În ciuda unor voci care susțin contrariul fără niciun argument, redevențele pe care le câștigă statele lumii de pe urma exploatărilor miniere aurifere depășesc rareori 2-3%, în timp ce multe dintre marile producătoare de aur preferă chiar să nu perceapă redevențe deloc și să taxeze profitul investițiilor. La Roșia Montană se va aplica o redevență de 6%.
Finlanda și Suedia, principalii producători europeni de aur (împreună au realizat în 2011 aproape jumătate din producția europeană, fără a socoti Rusia), nu percep redevențe (nivel: 0%). Nici Austria, Germania, Groenlanda, Norvegia sau Marea Britanie nu cer redevențe, preferând să obțină venituri din impozitul pe profit, TVA, impozitul pe proprietăți și contribuții sociale.
Turcia, unul dintre cei mai mari producători ai zonei noastre, are un nivel de 4%, în timp ce Spania aplică o redevență de 2%, raportată la aurul care iese pe poarta turnătoriei. Azerbaijan are un nivel de 3% din prețul metalelor, iar Macedonia cere 2% din valoarea de piață a metalului.
În Canada, regiunea Quebec nu cere redevențe, ci preferă să încaseze o taxă suplimentară de 16% pe profit, stabilită anual în funcție de activitatea minei. Nici autoritățile din Mexic nu cer redevențe pentru producția de aur, iar redevența în Australia vestică este de 2,5% pentru aur. În statul american Nevada, redevența se bazează pe profit, nu pe producție, și poate varia între 2 și 5%.
Noua Zeelandă a introdus recent redevențe – fie 1% din vânzări, fie 2% din valoarea rezervelor, după caz; în Ghana nivelul este de 5%,iar în Burkina Fasso variază între 3 și 5%, în funcție de cantitatea de aur produsă.
Studiu realizat pe 300 de proiecte miniere din lume
Datele sunt prezentate într-un raport realizat în acest an de Raw Materials Group, la cererea Gabriel Resources. Studiul prezintă o analiză comparativă a redevențelor și a taxelor aplicate investițiilor miniere în diverse țări din Europa și de pe mapamond. Cu sediul la Stockholm, Raw Materials Group este divizia independentă de consultanță a IntierraRMG, principala sursă de analize pentru industria minieră mondială.
În urma analizei a peste 300 de proiecte miniere, specialiștii de la Raw MaterialsGroup au constatat că statul este implicat ca acționar în mai puțin de 7% dintre ele. De altfel, cu excepția Europei, principalele regiuni miniere Canada, Australia și țările africane se caracterizează prin nivele reduse de redevențe, precum și printr-o implicare minimă a statului în acționariatul exploatărilor. Redevența prevăzută în proiectul minier de la Roșia Montană este printre cele mai ridicate din Europa și chiar la nivel mondial.
Statul, rareori acționar la investițiile miniere din Europa
Analiza celor de la Raw Materials Group mai arată că niciuna dintre țările europene cu activitate minieră susținută nu este interesată ca statul să dețină acțiuni la investițiile miniere, ba chiar țări precum Suedia și Finlanda încurajează noile proiecte inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii zonei. Situația nu diferă nici la nivel mondial, cazurile cu implicare importantă a statului fiind izolate.
În aceste condiții, participarea statului român în proiectul minier Roșia Montană este cea mai mare din Europa și una dintre cele mai mari din lume. În prezent, statul român deține peste 19% din acțiunile RMGC, iar procentul urmează să crească la 25% potrivit actului normativ care se dezbate în Parlament în această perioadă.
Cea mai mare redevență din Europa, la Roșia Montană
Prin proiectul minier de la Roșia Montană, conform renegocierilor din 2013, se va plăti cea mai mare redevență din Europa: 6%. Media europeană este 4%, iar multe țări, inclusiv dintre cele cu tradiție în mineritul aurifer, au redevență aproape de zero.
În economia țării intră 5,3 miliarde de dolari
Redevența de 6% și participația de 25% la acționariat se traduc prin venituri importante în vistieria României: 2,3 miliarde de dolari către statul român din taxe și impozite, plus alte 2,9 miliarde de dolari, cât vor încasa furnizorii și angajații români după începerea proiectului. Astfel, în economia țării vor intra 5,3 miliarde de dolari, în condițiile în care statul nu trebuie să plătească nimic pentru investiții, deoarece finanțarea este asigurată de investitorul privat.