Companiile româneşti, în special cele mici şi mijlocii, se plâng adesea de accesul dificil la finanţare. Interesul de a obţine un credit este în creştere, fie pentru a derula proiecte investiţionale, apelând la surse din fonduri nerambursabile, fie din necesitatea desfăşurării activităţii curente a companiei.
Schemele de garantare existente au un rol important mai ales în condiţiile în care IMM-urile au deja credite în derulare, iar pentru contractarea unuia nou au nevoie de garanţii suplimentare, însă funcţionarea lor este adesea deficitară.
„Sugestia noastră privind îmbunătăţirea acestora este de reducere a timpului de analiză/aprobare a garanţiei, astfel încât creditele să poată fi puse la dispoziţia clienţilor cât mai repede, precum şi de adaptabilitatea la nevoile IMM-urilor“, spun reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank, una dintre cele mai active banci in finantarea segmentului IMM. Instituţia colaborează cu FNGCIMM, FGCR şi Exim Bank, fiind, în plus, una dintre cele trei bănci din ţară care oferă garanţia JEREMIE, prin care IMM-urile beneficiază de comision 0 de garantare. Banca încearcă să sprijine firmele să absoarbă fonduri europene prin activităţile de finanţare şi de consiliere. Facilităţile de finanţare includ credite-punte, credite de investiţii, scrisori de garanţie bancară pentru încasarea avansului / prefinanţării, facilităţi pentru cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA. În plus, poate emite scrisori de confort în urma aprobării de facilităţi specifice pentru beneficiarii cărora li se solicită dovada capacităţii financiare de implementare a proiectului. Volumul imprumuturilor acordate IMM-urilor de UniCredit a crescut cu 33% în iunie 2013 faţă de iunie 2012.
Dificultăţi la accesarea fondurilor UE
Companiile care vor să acceseze fonduri europene se lovesc, adesea, de mai multe dificultăţi în îndeplinirea condiţiilor şi întocmirea dosarelor. Astfel, procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor poate avea mari întârzieri. În unele cazuri, au trecut mai mult de 20 de luni de la depunerea proiectului până la publicarea listei cu proiectele selectate. Alte dificultăţi remarcate de reprezentanţii UniCredit sunt exprimarea unor cerinţe în ghidul solicitantului care lasă loc interpretărilor diferite, schimbarea regulilor în timpul jocului, diferenţele de curs valutar, considerate în general cheltuieli neeligibile, care pot produce dezechilibre în cash-flow, dar şi lipsa aportului propriu pentru contractarea unor facilităţi dedicate implementării proiectului.
Dificultăţi în accesarea finanţărilor acuză adesea şi agricultorii. În principal, acestea se referă la structura de garanţii a creditului şi dimensionarea acestuia în funcţie de cash flow-ul şi mărimea solicitantului. În ceea ce priveşte finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii de subvenţii în agricultură şi finanţarea proiectelor de investiţii derulate prin programele de fonduri europene, situaţia este relativ schimbată. Pentru beneficiarii de subvenţii APIA, procesul de analiză şi condiţiile pe care un fermier trebuie să le îndeplinească sunt mai facile decât creditarea standard, în principal datorită faptului că banca are, pentru cele mai multe tipuri de subvenţii, siguranţa rambursării creditului din rambursările de la APIA. Acelaşi principiu funcționează şi pentru beneficiarii de proiecte prin PNDR care doresc un credit-punte care se va rambursa din fondurile europene primite de la autorităţi.
„UniCredit Ţiriac Bank analizează proiectul în totalitate, iar pentru celelalte facilităţi bancare necesare implementării proiectului, respectiv credit de investiţii pentru cofinanţare şi/sau facilităţi de creditare pentru cheltuielile neeligibile, banca urmează procedura specifică pentru creditare“, spun reprezentanţii băncii. În opinia lor, finanţarea în agricultură ar putea fi îmbunătăţită prin înfiinţarea unui instrument de împărţire a riscului (risk sharing) din fonduri europene şi/sau naţionale, care să sprijine proiectele ce ar avea dificultăţi în obţinerea unei finanţări din cauza gradului de risc mai ridicat. O altă măsură ţine de transparenţa în ceea ce priveşte cuantumul subvenţiilor pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, măcar la nivel de estimare. „Informaţiile legate de valoarea subvenţiilor sunt extrem de importante în analizarea cash flow-ului şi a capacităţii fermierilor de rambursare a creditelor, iar programarea multianuală ar îmbunătăţi percepţia asupra sectorului agricol“, arată reprezentanţii UniCredit. Banca are o gamă variată de produse de finanţare pentru agricultură, respectiv pentru finanţarea proiectelor pe fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), finanţarea fermierilor care vor primi subvenţii de la APIA, dar şi finanţarea pentru proiectele proprii de investiţii.
În perioade de dificultăţi economice, un potenţial mare de dezvoltare există şi pentru piaţa de factoring, unul dintre motive fiind indisponibilitatea garanţiilor materiale, necesare pentru alte tipuri de finanţare pe termen scurt, altul fiind dorinţa sectorului financiar de a disipa riscul şi de a-şi asigura surse clare de recuperare a fondurilor avansate. Piaţa de factoring a crescut cu 13% în 2012, comparativ cu o creştere de doar 5,5% a creditelor pe termen scurt acordate companiilor. «Faţă de 2011, când creşterea a fost de 43%, ritmul este clar încetinit, iar pentru 2013, ne aşteptăm la o stagnare a pieţei. Motivele pentru această evoluţie ţin de incertitudinea de care ne lovim cu privire la insolvenţă (sperăm că noua legislaţie va remedia în mare măsură problemele de care ne-am lovit până acum), de reducerea drastică a investiţiilor din fonduri publice, de temerea debitorilor de a se comite la un termen de plată clar şi de imposibilitatea acestora, în unele cazuri, de a-şi onora obligaţiile de plată (probleme pe care noua legislaţie europeană cu privire la termenele de plată sperăm să le regleze măcar parţial)», spun reprezentanţii UniCredit. Astfel, dacă în cadrul unei relaţii comerciale partenerii au agreat efectuarea plăţii la 60 de zile, dar debitorul este în imposibilitate constantă de a achita datoria înainte de 180 de zile, termenul de plată contractual poate fi ajustat. Termenele de plată lungi nu trebuie să ne sperie; ele sunt noua regulă în multe domenii. La nivelul anului 2012, factoringul reprezenta 2,24% din PIB.
„Mai avem loc de creştere până la 7%-8%, nivel întâlnit în ţări cu profil similar», arată reprezentanţii UniCredit, precizând că atingerea potenţialului pieţei depinde însă de existenţa unui mediu mai sigur, de reluarea investiţiilor şi de stimularea consumului.