Dr. Günter Hörcher, șef relații și strategii europene din cadrul Fraunhofer Institute for Manufacturing Engineering and Automation IPA şi Jürgen Raizner, director general al Centrului de Transfer Est-Vest al Steinbeis, vorbesc despre primul proiect în domeniul transferului tehnologic realizat prin Parteneriat Public Privat: “Springboard for the Romanian industrial manufacturing – Starting up a Territorial Technology Transfer“.
Reporter: Domnule Hörcher, spuneţi-ne câteva cuvinte despre situaţia la nivel european. Există o colaborare activă între companiile industriale şi institutele de cercetare? Care este rolul Fraunhofer în acest context?
Günter Hörcher: Da, în prezent, companiile industriale din ţările occidentale beneficiază de rezultatele colaborării directe cu institutele de cercetare aplicată, respectiv fundamentală, crescându-şi astfel forţa inovativă. Industria la nivel european se află într-o competiție internațională, iar pentru a supraviețui, ea trebuie să se îmbunătățească în permanență. În Germania, Fraunhofer IPA sprijină de peste 50 ani, în cadrul unui proces continuu, industria de producție, astfel încât aceasta să își păstreze nivelul de competitivitate la nivel internațional, mai exact în chestiunile legate de tehnologie la toate nivelele: începând de la organizarea producției până la livrarea produsului finit. Această interacţiune strânsă între industrie si ştiinţe aplicate este un factor important care determină succesul economiei vest-europene.
Reporter: Ce a determinat Fraunhofer să-şi îndrepte atenţia spre România şi care este strategia în ceea ce priveşte această ţară?
Günter Hörcher: Transferul tehnologic în România nu funcționează înca în mod ideal, deși este important pentru economia țării și pentru supraviețuirea industriei de producție. Fraunhofer IPA dorește să sprijine îmbunătățirea procesului de transfer tehnologic, aducându-și astfel aportul la stabilizarea economiei la nivel european. Fraunhofer IPA organizează două serii de sesiuni de lucru în patru teritorii din ţară – Bucureşti, Craiova, Timişoara şi Sibiu – menite să faciliteze o colaborare din care toată lumea să aibă de câştigat.
Reporter: Ce interes are un institut german să investească în România?
Günter Hörcher: Scopul final al tuturor proiectelor internaţionale este o Uniune Europeană mai puternică şi mai stabilă din punct de vedere economic, fapt care este posibil doar prin dezvoltarea tuturor ţărilor europene şi aducerea lor la un anumit nivel. Proiectul pe care l-am iniţiat se desfăşoară sub egida Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltarea Ţărilor Dunărene, care implică repartizarea a miliarde de euro pentru dezvoltarea acestor ţări. În acest demers, sub umbrela Parteneriatului Public-Privat încheiat cu Steinbeis Danube Centre şi Microelectronica S.A., beneficiem de sprijinul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, precum și de cel al Ministerului Afacerilor Externe.
Reporter: Domnule Raizner, care este misiunea principală a Steinbeis? Doar transfer de tehnologie? Cine sunt clienţii care beneficiază de transferul de tehnologie?
Jürgen Raizner: În Germania, principalii noştri clienţi sunt IMM-urile care trebuie să se consolideze şi să devină competitive pe piaţa internaţională. Acestea nu au un număr mare de ingineri, de profesori, laboratoare. Pentru a fi competitive, au nevoie de acces la tehnologii, la know-how. Centrele Steinbeis includ profesori de la universităţi, care sunt experţi în domeniile lor şi în transferul de tehnologie către industrie.
Reporter: În ce măsură este implicată Steinbeis în cooperarea la Dunăre? Cum puteţi ajuta România?
Jürgen Raizner: Noi suntem legătura între statele riverane din partea estică a Dunării şi Germania. Baden-Würtenberg, ca punct de plecare a Dunării, consideră că are o responsabilitate specială pentru dezvoltarea țărilor dunărene, iar biroul Steinbeis Donau coordonează activitățile corespunzătoare.
Deocamdată, firmele româneşti produc numai la comandă din străinătate, după instrucţiunile şi desenele tehnice aduse de firme din străinătate. Problema acestei dependenţe totale a firmelor de străinătate s-a acutizat în timpul crizei financiare. Însă atunci când ai propriile produse, poţi găsi pieţe noi, poţi să le îmbunătăţeşti, în sensul de a le face mai competitive. Prima măsură care trebuie luată este calificarea forței de muncă. A doua este procurarea de tehnologie şi folosirea ei la propriile produse. Institutele de cercetare din România trebuie să înveţe să facă cercetare ale cărei rezultate să poate fi folosite în economie. Industria şi cercetarea trebuie să lucreze împreună, iar Steinbeis și Fraunhofer fac asta la nivel european de decenii.