Nicolae Ceaușescu a vorbit primul despre o conferință de pace
Nicolae Ceaușescu este unul dintre artizanii armistițiului încheiat între Palestina și Israel în 1993. Un fost angajat al Misiunii diplomatice a Palestinei la București, Ziad Abul-Haija, a vorbit despre rolul jucat de România în relațiile dintre Israel și Palestina.
Diplomatul a povestit că a absolvit în România Facultatea de Ziaristică (denumirea oficială înainte de 1989). Iar în aprilie 1989 și-a luat doctoratul la ASE.
Legătura lui Ziad Abul-Haija este mult mai puternică decât atât. El este căsătorit cu o româncă, iar de zece ani aceștia locuiesc în Iordania.
„România a jucat un rol activ, ideea cu Conferința Internațională de Pace în Orientul Mijlociu a fost a lui Nicolae Ceaușescu încă de la începutul anilor 1980 și a fost preluată în 1992 de comunitatea internațională, prima conferință făcându-se la Madrid.
În urma războiului din 1967, Uniunea Sovietică și țările socialiste au întrerupt legăturile diplomatice cu Israelul, singura țară care nu a întrerupt legăturile diplomatice cu Israelul a fost România. Istoria a dovedit că poziția României a fost utilă în realizarea păcii dintre Israel și Egipt, prima dată în 1977, și faptul că Ceaușescu a insistat și a repetat în discursul său politic, în convorbirile avute cu alți șefi de stat despre conferința internațională de pace, a reușit să pună această idee pe agenda diplomatică mondială” a declarat Ziad Abul-Haija pentru „Weekend Adevărul”.
Arafat și Ceaușescu au țipat unul la altul
Fostul diplomat a povestit și despre prima întâlnire dintre Yasser Arafat și Nicolae Ceaușescu. El a spus că la baza poziției lui Ceaușescu de a încerca să negocieze pacea din Orientul Mijlociu a stat interesul economic al României din zonă.
Orientul Mijlociu era, în acel moment o mare piață de desfacere a produselor „made in Romania”. Ziad Abul-Haija a spus că statele arabe aveau o comisie care investiga relațiile economice ale statelor cu Israelul.
Cum, în acea perioadă, comisia nu a depistat nicio firmă din România cu legături de afaceri în Israel, țara noastră era foarte bine văzută în lumea arabă.
„În România nu a fost depistată nicio firmă pentru că au folosit (un fel de evaziune) două nume. Un nume pentru țările arabe, unul pentru Israel, de exemplu: avionul care vine la o țară arabă era Tarom, iar a doua zi pleacă în Israel și în acte se numește Delta Airlines.
Prima întâlnire dintre Arafat și Ceaușescu a fost aranjată la Cairo de președintele Egiptului, Anwar Sadat, în 1972. Un martor care a fost la întâlnire a spus că a durat patru ore, iar în prima oră, Arafat și Ceaușescu au țipat unul la celălalt – Arafat îl acuza pe Ceaușescu că sprijină imperialismul și Ceaușescu încerca să îl convingă pe Arafat că trebuie urmărită o cale politică și că nu se pot rezolva problemele Palestinei doar prin luptă militară.
De la această întâlnire-maraton au ieșit prieteni și, în martie 1974, Ceaușescu a aprobat și a sprijinit deschiderea unei reprezentanțe permanente a OEP în București. Relațiile s-au dezvoltat încât a început Arafat să viziteze România de 3-4 ori pe an, în afară de trimișii speciali din partea lui Ceaușescu sau ai lui Arafat”.
Pe data de 7 octombrie 2023, a izbucnit un conflict armat între Israel și militanții palestinieni conduși de Hamas din Fâșia Gaza, după ce aceștia din urmă au lansat o invazie cu mai multe direcții în sudul Israelului.
După eliminarea militanților Hamas, armata israeliană a răspuns prin desfășurarea unei ample campanii de bombardament aerian asupra țintelor din Gaza, urmată de o invazie terestră pe scară largă a teritoriului Gaza.
Peste 1.200 de israelieni, în mare parte civili, și peste 11.000 de palestinieni, în mare parte femei și copii, au fost uciși în timpul conflictului. Secretarul General al ONU, António Guterres, a declarat că Gaza devine „un cimitir pentru copii”. Acesta reprezintă al cincilea război din conflictul Gaza-Israel, care face parte din conflictul mai larg israeliano-palestinian.
