Grecia continuă să ţină piaţa cu sufletul la gură. După mai multe săptămâni tensionate de discuţii, pentru următorii doi-trei ani, pare să se instaleze un fel de calm financiar.
După ce iniţial a fost vorba de un împrumut de 45 miliarde euro, UE şi FMI au convenit să acorde Greciei un pachet de asistenţă financiară de 110 miliarde euro. A fost mai mare teama că primul pachet, mult mai mic, ar determina efecte negative pe piaţă. Şi mai mult decât atât, este neclar cât de multe planuri de salvare de acest fel se vor dovedi fezabile din punct de vedere politic.
Pentru a putea trece de latura împăciuitoare a discursurilor politice sau pentru a depăşi înţelegerea eronată, creditul acordat Greciei este legitimat prin faptul că nu este gândit numai pentru această ţară, ci mai ales pentru a preveni o nouă criză la nivelul sistemului bancar european. Falimentul Lehman Brothers şi criza imobiliară din SUA sunt încă proaspete, iar noi şocuri ar fi aproape imposibil de suţinut. Mai mult, alături de problema deficitelor bugetare, sectoarele imobiliar şi bancar din Spania par să fie o bombă cu ceas care în prezent doar ticăie. În consecinţă, starea de anxietate se amplifică, existând teama ca băncile şi finanţele spaniole să urmeze, determinând o problemă mult mai gravă la nivel european.
Rămâne de văzut în ce măsură pachetul de ajutor acordat Greciei va stabiliza situaţia şi va preveni răspândirea ei. În condiţiile în care criza va continua să se adâncească, e foarte probabil să fie nevoie ca statele puternice financiar să iniţieze pachete adiţionale de ajutor, iar băncile centrale să pompeze în piaţă lichiditate suplimentară. În ciuda aversiunii faţă de risc, aflată din nou în creştere, cursul activelor riscante, al acţiunilor şi al materiilor prime ar putea, paradoxal, să se aprecieze. Pe termen lung, măsurile de sprijin reprezintă un potenţial pentru noi variaţii de curs. Acest lucru nu trebuie să fie un coşmar pentru investitori. Dimpotrivă, atâta timp cât riscurile rămân sub control, poate fi foarte profitabilă exploatarea unei astfel de aprecieri a cursurilor, dar şi pentru a se asigura o protecţie împotriva inflaţiei în creştere. Tot pe termen lung, acest fapt ar putea constitui un efect secundar al actualelor pachete de asistenţă, foarte greu de evitat.
Alături de problema deficitelor buge-tare, sectoarele imobiliar şi ban-car din Spania sunt o bombă cu ceas.
Gerhard Aigner, general manager, Raiffeisen Capital Management Viena
