Bruxelles-ul afirmă că depășirea crizei economice datorate pandemiei de coronavirus e reprezentată de un fond în valoare de 750 miliarde euro, care poartă numele de Noua Generație a UE.

Oficialii își proiectează planul împărțindu-l în 500 de miliarde de euro, oferite prin alocări, și 250 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi.

Pentru UE, proiectul reprezintă o schimbare masivă – se sugerează că Comisia Europeană va strânge bani de pe piețele internaționale grație indexului său AAA (indexul maxim acordat unui emițător de obligațiuni sau unui debitor cu o mare cotă de încredere pe piața internațională, n. red.), iar fondurile vor fi alocate statelor membre cel mai grav afectate.

Anterior, țările din organizație nu și-au mai reunit niciodată datoriile în acest fel.

Planurile sunt acum discutate de facțiunile politice din Europa. În vreme ce europarlamentarii au salutat în general accentul pus pe alocări care nu vor fi rambursate, unii au estimat că ele sunt lipsite de ambiție.

“S-ar putea ca, la nivel general, volumul să nu se dovedească suficient cu timpul, dar oricum, de ceea ce trebuie să ne asigurăm este faptul că nu ne lipsesc ambițiile“, a declarat europarlamentara Ska Keller, membră a Verzilor din Germania. “Împreună cu bugetul, fondul care ni se propune este de 1,85 trilioane euro”.

Președintele francez Macron și premierii Spaniei, Greciei și Italiei au salutat cu toții, pe Twitter, propunerea.

„Cei patru economi‘

Acum, Comisia și susținătorii săi vor intra în bătălia cu țările cunoscute ca fiind ‘cei patru economi‘ – Austria, Olanda, Suedia și Danemarca – patru state care se opun cu încăpățânare să pună umărul la achitarea unor datorii alături de vecinii lor din sud, deja împovărați de ele.

O sursă daneză a declarat pentru Euronews că poziția guvernului ‘rămâne neschimbată‘.

Olanda – una dintre țările grupului celor patru economii cu obiecții – afirmă că nu dorește să se aloce bani unor țări în cadrul fondurilor de redresare și spune că ‘poziția sa rămâne și ea neschimbată‘.

La sfârșitul săptămânii trecute, grupul a venit cu o contrapropunere la planul franco-german, sugerând ca unor țări cu probleme, precum Italia și Spania, să li se acorde împrumuturi de la bugetul UE pentru a le ajuta să-și redreseze economia.

“Poziția noastră este clar explicată în documentul pe care l-am pus în circulație săptămâna trecută “, a explicat aceeași sursă. “Ne vom prezenta la negocieri pornind de la această bază – poziția noastră e clară. Dorim o UE mai puternică și o redresare reală pentru toți“.

În prezent, toate statele membre examinează propunerea. “Deocamdată, prima noastră reacție este cea de săptămâna trecută. După ce vom examina cu toții propunerile, vom purta niște discuții îndelungate cu Comisia Europeană, cu Consiliul European, cu statele membre și cu ceilalți“.

Sursa a mai spus că guvernul finlandez și cel ceh ar avea și ele “probleme” cu anunțul Bruxelles-ului. “Așadar, nu este vorba numai de grupul nostru, al celor patru economi“

Solidaritate

“Nu este vorba numai de solidaritate, problemele care se pun vizează modul în care vom supraviețui și în care vom putea susține piața internă, dar și însăși existența monedei euro”, afirmă europarlamentarul Iraxie Garcia Perez (din partea socialiștilor din Spania).

Economiștii spun că propunerea poate funcționa dacă liderii vor putea cădea de acord.

“Va face minuni“, afirmă Rebecca Christie, expert economist la Breugel (institut de cercetări în economie, cu sediul la Bruxelles, n. red.). “Asta va permite companiilor să-și mențină angajații pe ștatele de plată, angajați pe care altfel ar trebui să-i concedieze, iar autoritățile locale vor putea merge înainte, înlocuind poduri sau făcând săpături, adică făcând niște lucrări chiar dacă veniturile din taxe și impozite sunt la pământ. Asta va face ca Europa să poată merge mai departe“.

Totuși, Christie avertizează că, dacă liderii sunt îngrijorați de imaginea acestor lucruri în ochii electoratelor și de prețul plătit la nivel abstract, atunci propunerile vor fi acceptate mult mai greu.

Companiile din Europa se redeschid, iar în bugetul UE pe șapte ani intră niște fonduri.

Presiunile cad pe umerii țărilor din UE, pentru că ele trebuie să facă toate aceste lucruri să meargă. Pe la mijlocul lunii iunie este programat un summit, iar liderii se așteaptă ca negocierile să fie dure.