Serviciile medicale de calitate impun costuri mari, fapt care se reflecta in stabilirea preturilor. Din acest motiv, pacientii trebuie sa faca un efort financiar substantial pentru a-si putea permite sa treaca pragul unui cabinet particular. Cu toate acestea, cererea creste, semnele de dezvoltare a segmentului sanitar privat fiind deja vizibile.
Si asta pentru ca pacientul are nevoie de un doctor bun, la curent cu noutatile, intelegator si calm, capabil sa-i rezolve problema de sanatate. La randul sau, pentru a respecta rigoarea actului
medical si pentru a oferi
siguranta, doctorul are nevoie de dotari specifice care trebuie sa fie la un inalt standard de calitate. In sistem privat, esecurile terapeutice si complicatiile pot fi fatale.
Aspectul cald, neagresiv al amenajarilor interioare, dotarea cu aparatura performanta, respectarea riguroasa a programarilor, confidentialitatea, respectul fata de pacient si timpul lui, atentia fata de problemele pacientului si rezolvarea eficienta a acestora – iata cateva dintre atuurile centrelor medicale private,
in opozitie totala cu atmos-fera ostila din spital sau policlinica.
Medicina privata, inca de la aparitie, s-a lovit de nenumarate obstacole legislative. Legile, ordinele si normele care reglementeaza aceasta activitate au fost facute si refacute permanent, in functie de problemele aparute pe parcurs. In momentul actual, legislatia
incepe sa se alinieze la standardele europene.
Medicina nu este un lux, ci o necesitate si doar sprijinind legislativ si financiar serviciile private, sistemul de stat se va degreva de o parte din responsabilitatile ce ii revin.

Romanii sunt dispusi sa plateasca pretul corect

In 1997, cand Centrul Medical Bio-Medica a deschis cinci rezerve private la Spitalul de Urgenta din Bucuresti, presedintele companiei a fost asigurat ca acestea nu vor gazdui decat, eventual, diplomati straini. Alarma falsa: diplomatii trebuie sa astepte ca cetatenii romani sa elibereze aceste rezerve, care costa 50 USD/zi.
Astfel, s-a dovedit inca o data faptul ca, fiind prea sarac pentru a achizitiona lucruri proaste, romanul este dispus sa plateasca mult, dar o singura data, un serviciu ireprosabil din punctul de vedere al calitatii, decat de zece ori unul ieftin, de calitate inferioara. Cu atat mai mult atunci cand este vorba de sanatate.
Centrul Bio-Medica a fost conceput sa primeasca, in medie, 70 – 80 de persoane pe zi. In prezent, afluxul de pacienti a ajuns la 120 persoane pe zi si, chiar daca reclama a fost stopata, cifra creste mereu. „Cine crede ca in medicina se pot da tunuri, nu are ce cauta in afaceri”, afirma dr. Lucian Russu, presedintele companiei. „Roadele investitiilor permanente pe care le facem de zece ani incoace le vom culege atunci cand vom intra in Comunitatea Europeana. Iar atunci va trebui sa demonstram nu ca suntem egali, ci ca suntem mai buni decat cei care fac parte acum din UE”.
Aparatura de astazi a clinicii Bio-Medica o intrece cu mult pe cea existenta in cabinete din Franta, Germania sau Austria, pentru ca echipamentele achizitionate constituie o noutate de ultima ora chiar si in Vest.
In opinia dr. Russu, piata romaneasca este pregatita pentru o medicina de calitate, iar clinicile private infiintate pana acum sunt insuficiente, mai ales in Bucuresti.

Serviciile dermato-estetice au succes si in Romania

Spre deosebire de privatizarea artificiala a medicilor de familie, dependenti de puncte si, implicit, de bunavointa Casei de Asigurari, medicul specialist cu cabinet propriu lucreaza pe bani, isi stabileste singur programul, preturile, prioritatile de investitii. Ca sa reziste concurentei, clinica de specialitate trebuie sa ofere servicii de inalta calitate si sa fie construita in jurul unei personalitati credibile.
Mihaela Leventer, medic dermatolog, lucreaza in Spitalul Colentina ca angajat la stat dar, din 1995, a organizat trei clinici private – prima data ca SRL apoi SA si, in sfarsit, ca liber profesionist. A parcurs, practic, toate etapele privatizarii, lovindu-se de-a lungul timpului de numeroase ezitari si incoerente legislative.
Cabinetul sau a fost infiintat in septembrie 1999 intr-un spatiu mic, central, cu o investitie initiala de 10.000 USD care a presupus amenajarea, instrumentele de baza si mobilierul.
Din septembrie 2000, isi desfasoara activitatea intr-o vila eleganta din cartierul Cotroceni, intr-un spatiu mult mai mare, usor accesibil si bine amplasat.
Ca servicii, ofera consultatii de dermatologie, dermato-cosmetica si tratamente dermato-chirurgicale. Are pacienti fideli, care au urmat-o oriunde a lucrat. Targetul sau este format din persoane active profesional, cu varste intre 20 si 50 de ani, cu venituri medii sau mari si al caror timp liber este foarte limitat.
Mihaela Leventer investeste foarte mult in consumabile medicale de unica folosinta, pentru a oferi o alta imagine pacientului obisnuit cu ingrijirea de spital. Incercand sa-si diversifice serviciile spre partea de chirurgie estetica, s-a izbit de birocratia si deruta celor care trebuiau sa avizeze aceata activitate. Ca dermatolog liber profesionist nu poate avea ca angajati medici de alte specialitati. A trebuit sa infiinteze un SRL medical nou, a carui inregistrare a durat sapte luni, desi legiuitorul promisese doua saptamani.
Mihaela Leventer conduce si un cabinet medical individual de dermato-venerologie, care ii poarta numele. Acest lucru prezinta avantaje, dar si dezavantaje: pe de o parte, te obliga la calitate, fiind numele in joc, pe de alta parte, in caz de succes, te inrobeste, pacientii neacceptand sa fie consultati decat de titular.

Servicii pentru companii, dar si pentru publicul larg
Medicover este o companie internationala care, la nivelul Europei Centrale si de Est, ocupa pozitia de lider pe piata serviciilor medicale private.
Compania si-a inceput activitatea in 1995 sub numele Rombel Medical, devenind la sfarsitul lui 1997 Medicover Rombel.
In Romania este prezenta in cinci orase: Bucuresti, Cluj, Constanta, Medgidia si Satu Mare. Activitatea medicala din Bucuresti se desfasoara in centrele Medicover Plevnei si Medicover Grozovici, unde se afla si laboratorul.
Sunt oferite trei tipuri de produse: abonamente de sanatate platite in avans, consultatii si investigatii cu scop diagnostic, teste de laborator.
Medicover este cel mai important furnizor de servicii al Caselor de Asigurari din Bucuresti, Cluj si Constanta. Numarul de abonati, adica al acelor persoane care au acces la serviciile medicale in baza unei taxe lunare, a crescut fata de 2000 cu 39%, depasind in 2001 cifra de 9.500.
Serviciile si specialitatile cele mai solicitate in cadrul clinicilor sunt: osteodensitometrie, ecografie, ginecologie si pediatrie.
In octombrie 2001, Medicover a semnat cu firma Sorste un contract unicat pentru servicii de medicina muncii. Astfel ca, la Focsani urmeaza sa se deschida un nou centru medical, dedicat celor peste 2.500 de angajati Sorste.
Oferta pe baza de abonamente platite in avans a gamei complete de servicii medicale este principala activitate a Medicover, adresata, in principal, companiilor, dar si persoanelor individuale. De aceste servicii poate beneficia si publicul larg, contra cost sau, in cazul analizelor de laborator, in mod gratuit, cu trimitere la medicii posesori de contract cu CAS.

In sase ani, de sase ori mai multi pacienti
Medsana Bucharest Medical Center este una dintre cele mai renumite clinici particulare de diagnostic si tratament din tara, infiintata in 1996 cu scopul de a oferi la standarde internationale o alternativa la sistemul medical de stat.
Medsana face parte din grupul de companii Athens Medical Center, ce detine cinci spitale in Grecia si coordoneaza activitatea altor centre medicale si spitale din Estul Europei (in Rusia, Bulgaria, Cehia si Romania). Serviciile oferite acopera in totalitate asistenta in ambulatoriu. r
Daca in 1996, doar 13.200 de pacienti romani au trecut pragul acestei clinici, la sfarsitul anului trecut, acestia erau in numar de 75.000. Adica, de aproape sase ori mai multi. r
Cele mai solicitate servicii ale centrului sunt: analize medicale de laborator, ecografie, consultatii de specialitate, investigatii in oftalmologie, cardiologie, dermatologie, ginecologie si mamografie, servicii de radiologie – radioscopie si tomografie computerizata.r
Pentru consolidarea si cresterea cotei de piata detinute in Romania, Medsana isi propune sa devina un centru de referinta pentru tratamentul infertilitatii si sa inaugureze noi clinici in Bucuresti si in tara. Planurile de investitii includ deschiderea unui centru de tip spital „one day” in Capitala, adica un spatiu amenajat si utilat corespunzator, in care pacientii sa fie tinuti sub observatie timp de o zi. r
Clientii centrului Medsana sunt in proportie de 80% persoane fizice, iar 20% companii (prin sistemul de abonamente de servicii medicale pentru angajati). r
„Structura publicului cuprinde, in general, persoane cu venituri medii si mari, dar si persoane cu venituri mai mici, pentru ca romanii sunt dispusi sa cheltuiasca mult pentru sanatate, asteptand de la sistemul privat tot ceea ce nu le poate oferi statul”, ne spune Vassilis Chaniotis, General Manager la Medsana Bucharest Medical Center.r
In regim privat cu conducere de stat: Alt statut, alte servicii, alt targetr
Dupa cum stie, policlinicile cu plata sunt institutii publice de stat, nu private, cu personalitate juridica, finantate integral din venituri extrabugetare. r
Preturile si tarifele pentru consultatii, analize de laborator, tratamente, examene radiologice si alte prestatii medicale se stabilesc de Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF). Este vorba de asa-numitele tarife sociale, suportabile de populatia saraca. r
r
Gratie unui management competent, Policlinica cu plata nr. 3 din Bucuresti face nota discordanta cu celelalte unitati sanitare similare, inglodate in datorii. Desi preturile impuse de MSF sunt extrem de mici, unele de cinci – zece ori fata de cele practicate de clinicile particulare, a reusit luna trecuta sa aiba incasari de peste un miliard de lei. r
Mai mult, pensionarii beneficiaza de o reducere cu 10% a tarifelor la consultatii si tratament, ceea ce a creat o cerere din ce in ce mai mare, inclusiv din partea unor pacienti veniti din judete limitrofe. Asadar, actul medical, promovat in paralel cu unul social, a functionat ca cea mai buna reclama, ceea ce a condus la cresterea veniturilor. r
„Nu cerem si nu primim bani, dimpotriva, noi dam bani la buget”, afirma dr. Daniel Popescu, directorul policlinicii. r
„Suntem o unitate bugetara care lucreaza in regim privat si care nu are nici o colaborare cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Am acumulat un fond important in trezorerie si am reusit chiar sa dezvoltam patrimoniul Ministerului Sanatatii. De exemplu, policlinica a achizitionat aparatura moderna, precum un nou aparat ecografic Doppler, color.”r
Investitia, care se ridica la aproximativ 40.000 euro, a fost facuta prin eforturile proprii ale institutiei. Desi are doua miliarde de lei in trezorerie, policlinica nu-i poate folosi, fiind blocata de anumite limite bugetare.r
r
Dificultati intampinate de investitori r
r
Contextul economic nu a fost si nici nu este facil pentru intreprinzatorii din sectorul medical privat. Iata cateva din problemele ridicate de acestia: r
r
• Cadrul legal din alte tari est – europene este mult mai clar si favorizeaza participarea sectorului privat la sistemul de sanatate. Un exemplu ar fi r
legea spitalelor din Polonia si Ungaria, care permite acestor unitati sanitare sa contracteze servicii cu clienti privati. r
r
• La ora actuala, legislatia romaneasca nu restrictioneaza, dar nici nu stimuleaza dezvoltarea acestor servicii. In conceptul Ministerului Sanatatii si Familiei, care este legiuitorul sistemului sanitar, sectorul privat este considerat ca un sector paralel, independent de cel public. In majoritatea tarilor din Europa insa, cele doua sectoare sunt considerate ca fiind complementare. Aceasta abordare duce la o mai buna utilizare a infrastructurii, respectiv a bazei tehnico-materiale a sistemului sanitar. r
r
• Instabilitatea legislativa a creat, de-a lungul timpului, un sentiment de nesiguranta printre investitorii straini, acestia limitandu-si planurile de investitii in Romania. La un moment dat, chiar a fost anulat statutul legal de functionare a clinicilor private: in octombrie 2001 s-a interzis medicilor sa mai desfasoare activitati sub forma de SRL, iar in noiembrie 2001 s-au reluat avizarile. Nici in forma actuala, cadrul legislativ nu permite planificarea investitiilor pe termen mediu si lung. r
r
• Birocratia impusa de stat pentru obtinerea avizelor de functionare (Sanepid, Pompieri, RENEL, Protectia muncii, Protectia mediului) incetineste dezvoltarea acestui sector. Reavizarea este, de asemenea, dificila. Un cabinet mic parcurge aceleasi etape de autorizare ca o intreprindere producatoare de medicamente sau ca o farmacie. r
r
• Neacordarea facilitatilor fiscale pentru firmele din domeniul medical constituie inca o problema. In alte tari, cheltuielile cu serviciile medicale sunt complet deductibile de la impozitul pe venitul global pentru pacienti.r
r
• Nu au existat finantari nerambursabile si nici rambursari avantajoase. Dobanzile bancare pentru investitii au fost si au ramas foarte mari pentru acest tip de activitate. r
r
• Nediferentierea taxelor si impozitelor la importul de aparatura si consumabile medicale. IMM-urile s-au definit doar pentru activitati productive. Prin urmare, medicii care au avut nevoie de echipamente noi, performante, nu au beneficiat de importuri scutite de taxe vamale sau de reducerea impozitului pe profit. r
r
• Inexistenta firmelor profesionale de service pentru aparatura medicala ultraperformanta si lipsa pieselor de schimb in stoc, fapt care conduce la perioade lungi de remediere a avariilor. r
r
• Discriminare din partea furnizorilor externi de echipamente medicale in ceea ce priveste politica de preturi pentru Romania.r
r
• Legislatia privind exercitarea profesiei de medic ca profesie liberala nu este in concordanta cu legislatia muncii.