Asigurările de Malpraxis: Afacerea profitabilă care nu aduce soluții pentru pacienți
În 2024, doar 1,5% din încasările firmelor de asigurări pentru polițele de malpraxis au fost alocate despăgubirilor pentru pacienți, în condițiile în care costurile acestor asigurări au crescut semnificativ.
În acest context, prof. univ. dr. Viorel Rotilă, managerul Federației „Solidaritatea Sanitară”, subliniază că sistemul de asigurări de malpraxis s-a transformat într-o afacere extrem de profitabilă pentru companiile de asigurări, fără a rezolva însă deficiențele din sistemul medical, scrie national.ro.
Necesitatea unei reforme aprofundate în sistemul de Malpraxis
Potrivit analizei sale, o reformă a legislației privind răspunderea civilă a personalului medical este esențială pentru a reglementa diferențele între culpa sistemului și cea a personalului medical, dar și pentru a stabili un cadru clar pentru malpraxis versus efectele adverse. Prof. Rotilă accentuează că o standardizare mai mare a procedurilor medicale ar putea duce la un sistem de raportare obiectiv și la o prevenire mai eficientă a cazurilor de malpraxis.
„Legea malpraxisului trebuie să fie sincronizată cu o serie întreagă de măsuri de reformă a sistemului, necesare atât pentru a asigura o mai bună funcționare a acestuia, cât și pentru a putea opera o serie de diferențieri necesare, cum ar fi: culpa sistemului vs. culpa personalului medical, efecte adverse vs. malpraxis,” a subliniat prof. Rotilă.
Disfuncționalități în actualul sistem
În ciuda creșterii costului asigurărilor, procentul despăgubirilor plătite pacienților a scăzut considerabil. De exemplu, în 2012, cheltuielile pentru despăgubiri reprezentau 5% din totalul încasărilor, în timp ce în 2024 acest procent a ajuns doar la 1,5%.
Analiza Federației „Solidaritatea Sanitară” indică faptul că, în prezent, costul mediu al unei asigurări de malpraxis a crescut de două ori mai mult decât inflația din 2018 până în prezent, iar procentul despăgubirilor reprezintă doar 1,5% din totalul încasărilor, o scădere de 4,2 ori față de valoarea din trecut.
„Funcționarea actualului model de asigurări de malpraxis în România a indicat faptul că distorsiunile pot fi mult mai mari, relevându-se faptul că acesta s-a transferat într-o afacere foarte profitabilă, cheltuielile aferente despăgubirii pacienților fiind, în anul 2012, de doar 5% din totalul sumelor încasate de societățile de asigurări.
În anul 2024 totalul despăgubirilor plătite pacienților de societățile de asigurări pentru cazurilor de malpraxis a fost de 1,5% din totalul încasărilor din sumele plătite de profesioniștii din sănătate pentru asigurări.
Costul mediu per asigurare a crescut dublu față de inflație din 2018 până în prezent, în timp ce procentul despăgubirilor din totalul încasărilor este de 4,2 ori mai mic”, a adăugat prof. Rotilă.
Dosarele de malpraxis și specialitățile medicale implicate
În ceea ce privește dosarele de daună, majoritatea au fost soluționate prin instanțele de judecată (44 de cazuri), iar un număr semnificativ a fost rezolvat de Comisia DSP (24 de cazuri). Cele mai frecvente specialități implicate în astfel de dosare sunt stomatologia, obstetrică-ginecologia și chirurgia generală/plastică, care reprezintă aproximativ 65% din cazurile de malpraxis.
În acest context, prof. Rotilă atrage atenția asupra necesității unei proceduri mai clare de raportare și sancționare a cazurilor de malpraxis.
- Stomatologie: 25-30% din cazuri (ex: clinici dentare, protetică dentară)
- Obstetrică-Ginecologie: 15-20% din cazuri (ex: complicații post-partum, intervenții chirurgicale)
- Chirurgie Generală/Plastică: 15% din cazuri (ex: infecții postoperatorii, erori tehnice)
- Ortopedie-Traumatologie: 10% din cazuri (ex: proteze articulate, fracturi)
- Medicină de Urgență/UPU: 10% din cazuri (ex: diagnostic tardiv, management inadecvat)
- Medicina Defensivă: O Reacție Impusă de Presiunea Legală
Un alt efect negativ al acestui sistem este fenomenul de „medicină defensivă”, determinat de presiunea suplimentară asupra personalului medical. Prof. Rotilă subliniază că acest fenomen, asociat cu lipsa unei reglementări clare și corecte, duce la o reacție de auto-protecție din partea medicilor, ceea ce afectează calitatea serviciilor medicale și crește încărcătura acestora.
„Medicina defensivă” presupune că medicii vor fi mai precauți, alocând mai mult timp fiecărui pacient, refuzând sarcinile suplimentare sau orele suplimentare, în scopul de a evita orice acuzație de malpraxis.
O inacțiune care subminează încrederea publicului
De asemenea, problemele legate de litigii excesive și de lipsa unei pregătiri adecvate la nivelul profesioniștilor din sănătate au condus la o scădere a încrederii publicului în capacitatea organismelor profesionale de a reglementa corect cazurile de malpraxis.
Conform prof. Rotilă, Colegiul Medicilor nu a reușit să clarifice cazurile de malpraxis într-un mod transparent și obiectiv, concentrându-se mai degrabă pe protejarea membrilor săi decât pe interesul pacienților.
„Nivelul actual de supra-încărcare cu sarcini de serviciu și cu munca în mod regulat peste timpul normal de lucru nu este coerent cu sistemul bazat pe neglijență ca factor principal în construcția sistemului răspunderii civile.
Reacția salariaților va fi una de auto-protecție, bazată pe refuzul sarcinilor suplimentare sau a celor în afara atribuțiilor proprii, refuzul timpului de muncă suplimentar (mai ales a celui neplătit), creșterea gradului de precauție, respectiv creșterea bugetului de timp alocat fiecărui pacient etc”, se arată în analiza prof.univ. dr. Viorel Rotilă.
