Doar angajaţii îşi pot alege fondurile private de pensii. Puţin informaţi şi adesea cu venituri modeste, mulţi vor rămâne la mâna angajatorilor şi vor aştepta de la aceştia aproape totul: nu numai informaţii sau contribuţii incluse în pachetul salarial, ci şi alegeri făcute în locul lor.
Compania de dezvoltare imobiliară Impact le va spune angajaţilor, într-o campanie de informare, care sunt cele mai bune fonduri private de pensii, pentru a-i ajuta să aleagă. „Vom marşa în primul rând pe scopul sistemului de pensii private şi apoi pe ofertă“, spune Daniel Ţoghină, directorul de resurse umane al companiei.
„Ajutor în alegere“ vor primi din partea angajatorului şi salariaţii Holcim. „De îndată ce avem detalii complete despre toate fondurile private de pensii, vom oferi informaţii tuturor colegilor, astfel încât să îşi poată alege fondul cu cea mai bună ofertă pentru ei“, arată Gabriela Pui, şeful serviciului de resurse umane.
La fel ca şi alţi angajatori din ţară, cele două companii se pregătesc să ofere, în pachetele salariale, contribuţii la pensiile private facultative şi să îşi orienteze angajaţii puţin informaţi despre funcţionarea noului sistem căruia îi vor încredinţa banii pentru bătrâneţe. Dintr-un studiu cantitativ de piaţă realizat de Synovate, la comanda Omniasig (reprezentativ la nivel naţional – mediul urban, în aprilie-mai 2007), rezultă că angajaţii români cunosc puţine lucruri despre pensiile private, aşteaptă să fie îndrumaţi de către angajatori şi au mai multe temeri legate de noile instrumente financiare. Doar 13% ştiu că este vorba de produse noi, majoritatea considerându-le „un tip de investiţie sau de asigurare“.
Teamă de inflaţie şi faliment
Chiar dacă inflaţia s-a redus considerabil în ultimii ani, iar previziunile sunt de diminuare în continuare, un sfert dintre respondenţi cred că aceasta le va eroda în timp contribuţiile. Şi mai mulţi se tem de falimentul fondurilor private, deşi legislaţia refuză o astfel de noţiune, fiind prevăzut ca banii să fie transferaţi către o altă entitate, atunci când randamentele obţinute de cea aleasă iniţial coboară sub un anumit prag.
Şi mai puţine detalii se cunosc despre schemele de garantare, 24% dintre respondenţi considerând un dezavantaj inexistenţa garanţiei
statului. Un procentaj asemănător îl constituie cei care se tem că nu-şi vor primi pensia la bătrâneţe, neîn-
crederea în sistemul privat contrastând cu aprecierile pentru „siguranţa“ şi „regularitatea“ atribuite veniturilor pe care le asigură sistemul public.
Cu toate acestea, românii realizează că statul nu mai poate oferi pensii suficient de mari şi că sistemul privat funcţionează după principii mai corecte decât cel public. Mai mult de jumătate apreciază că primul le poate oferi venituri suplimentare şi că vor primi o pensie proporţională cu contribuţiile făcute, nemaiplătind decât pentru ei, nu şi pentru ceilalţi. Alte avantaje raţionale intuite: controlul asupra sumelor depuse, posibilitatea de a transfera banii de la un fond la altul şi de a-i lăsa moştenitorilor. Acestora li se adaugă o serie de avantaje emoţionale, respondenţii studiului arătând că pensiile private îi fac să se simtă responsabili faţă de propria persoană şi faţă de familie, să simtă că au făcut o investiţie profitabilă, că au grijă de alţii, că economiile le vor fi folositoare lor şi familiei. Dintre cei care şi-ar încheia o pensie privată, 45,1% ar face una facultativă, 34,5% una obligatorie şi 20,1% ambele tipuri.
Mult mai informaţi în legătură cu cele două sisteme private de pensii (obligatoriu şi facultativ) sunt bucureştenii. Potrivit studiului Synovate, jumătate dintre ei şi-ar face o pensie facultativă, dorind să obţină venituri cât mai mari. Nu se bazează doar pe pensiile obligatorii, ştiind că acestea sunt mici.
Grosul clienţilor potenţiali – peste 80% – se regăseşte, însă, în provincie. Deşi foarte interesaţi de implicarea companiei la care lucrează în alegerea unui fond sunt şi bucureştenii, influenţa angajatorului devine şi mai importantă în restul ţării. Cu atât mai mult cu cât majoritatea potenţialilor clienţi nu au studii superioare, nici profesii care necesită un grad înalt de pregătire.
În provincie, există însă şi cele mai mari temeri legate de felul în care va înţelege angajatorul să se implice. 38% dintre angajaţi aşteaptă ca angajatorul să îi ajute în alegerea unui fond privat, dar 18,4% cred că acesta îi va obliga să facă o anumită alegere, iar alţi aproape 20% că va lua chiar un comision de la compania de pensii, pentru a-i convinge să depună banii acolo. Suspiciunea a fost generată de faptul că toate companiile de pensii au început să recruteze agenţi de marketing, inclusiv persoane cu influenţă din marile corporaţii, plătindu-le acestora un comision pentru fiecare adeziune semnată.
Lipsa informaţiilor alimentează neîncrederea
Peste 16% dintre respondenţii studiului se tem că angajatorul va încălca regulile confidenţialităţii şi chiar că nu va trimite banii reţinuţi la fondul de pensii, preferând să îi păstreze în firmă. Daniel Ţoghină, directorul de resurse umane de la Impact, consideră temerile angajaţilor normale, „pentru că nu sunt bine informaţi unde se duc banii şi nici nu au încredere în cei care ar trebui să îi administreze, nu cunosc legislaţia şi nici traseul acestor fonduri. Mai mult, nu ştiu cui se pot adresa în interiorul sau în afara companiei“.
Cristina Niţescu, directorul general al Omniasig Pensii, arată, însă, că tot de la angajatori sunt aşteptate şi demersuri de informare: „Aproape o treime din angajaţi vor să fie informaţi de către angajator, să vină acesta şi să facă întâlniri periodice cu ei pe tema pensiilor, spune Niţescu.
Încă reticenţi, românii vor să vadă, totuşi, şi sediul companiei de pensii căreia îi vor încredinţa banii, pentru a se asigura că nu este o firmă de apartament. 47% preferă să obţină de aici informaţiile, procentaj asemănător celor care se documentează din media.
Suspiciuni
«Pentru că nu sunt bine informaţi unde se duc banii şi nu au încredere în cei care ar trebui să îi administreze, angajaţii se tem că angajatorul va păstra banii fondului.»
Daniel Ţoghină, director de resurse umane Impact
Facilităţile fiscale extind pachetele salariale
Asigurări de viaţă cu componentă de pensii nu primeau până acum de la companie decât anumiţi angajaţi, aflaţi în funcţii cheie. După apariţia pensiilor private facultative, pentru care statul acordă facilităţi fiscale, regula începe să se schimbe.
Marile companii se pregătesc să extindă pachetele de beneficii acordate angajaţilor cu contribuţii la pensiile private facultative. Pot împuşca astfel doi iepuri dintr-o lovitură: îşi fidelizează personalul, în condiţiile în care pe piaţa muncii creşte migraţia, şi rămân cu mai mulţi bani în casierie decât dacă ar majora salariile cu sume similare.
La fel cum angajaţii îşi pot deduce maximum 200 de euro pe an la calculul impozitului pe venit dacă încheie o pensie privată facultativă, şi firmele au aceeaşi deducere la calculul impozitului pe profit dacă plătesc contribuţiile în locul salariaţilor. În plus, pentru astfel de contribuţii nu se plătesc taxe salariale, astfel încât la fiecare angajat firma scuteşte încă aproximativ 170 de euro faţă de varianta în care ar mări salariul cu 200 de euro. Aplicând şi deducerea la calculul impozitului pe profit, rămâne un profit net mai mare cu circa 16% dacă este aleasă varianta includerii unei pensii private în pachetul salarial.
Cu peste 300 de angajaţi, Impact oferă deja asigurări cu componentă de pensii în pachetul de beneficii pentru anumite poziţii, dar acum vrea să extindă oferta şi la restul angajaţilor. Motivul principal: facilităţile fiscale. O extindere similară va face şi Holcim. „Luăm în considerare opţiunea ca fiecare angajat, nu doar cei care ocupă anumite poziţii, să primească din partea companiei o sumă care să fie redirecţionată către un fond de pensii facultative, agreat de comun acord de către angajator şi angajaţi“, spune Gabriela Pui, şeful serviciului de resurse umane.
„Interesul principal pentru pensiile private facultative este la angajat, mai puţin la angajator. La nivel de angajat nu există însă întotdeauna suficientă putere financiară, aşa încât va conta foarte mult implicarea companiei, dacă doreşte să îşi fidelizeze personalul“, arată Cristian Şpan, directorul de vânzări al Omniasig Pensii. Potrivit studiului realizat de Synovate, la comanda companiei sale, salariul net lunar pe cartea de muncă a celor dispuşi să încheie o pensie privată facultativă este de 895 lei la nivelul ţării şi de 1.097 lei în Bucureşti. La venituri mai mici, angajatul nu va putea spera într-un supliment de pensie la bâtrâneţe decât dacă îl sprijină angajatorul.
Pensia, înaintea laptopului
Implicarea companiei este aşteptată, însă, şi de salariaţii cu venituri mai mari, iar departamentele de resurse umane din multinaţionale ţin deja cont de noile tendinţe apărute pe piaţa muncii pentru a-şi fideliza personalul. Un studiu Synergize Consulting arată că pensia privată este una dintre cele mai atractive beneficii non-financiare asigurate de angajator (33% din respondenţi), imediat după asigurările medicale şi înaintea laptopului sau a tichetelor de masă.
La pensiile private facultative pot contribui toate persoanele cu venituri financiare declarate, în limita a 15% din venitul brut. Pensia poate fi primită după vârsta de 60 de ani. La cele private obligatorii, însă, unde se transferă o parte din sumele plătite acum pentru contribuţiile sociale de stat, nu au acces decât persoanele sub 45 de ani (pană la 35 de ani, obligatoriu, până la 45 de ani, facultativ), iar pensia începe să fie acordată doar după împlinirea vârstei legale de pensionare.
Temeri legate de pensiile private
27,7%*
Alte investiţii, mai ales cele imobiliare, pot fi mult mai profitabile decât pensiile private
26,7%
Mai mult de un sfert dintre respondenţi se tem că fondul de pensii private ar putea da faliment
25,8%
Inflaţia este prea mare şi ar putea eroda în timp contribuţiile
24,2%
Românii se tem şi de faptul că nu au garanţia că vor primi pensia din sistemul privat la bătrâneţe
17,5%
Pensia care poate fi obţinută în sistem privat este prea mică
Avantaje asteptate de la pensiile private
41,7%
Pensia privată este mai mare decât pensia pe care o poate oferi statul
45,7%
Suma de bani colectată poate fi moştenită de urmaşi
46,6%
Sistemul privat permite mutarea de la un fond la altul
52,3%
Este un sistem corect, românii apreciind faptul că vor obţine o pensie proporţională cu contribuţiile făcute
57%
Este un mijloc de a obţine un venit suplimentar
