Recenta rectificare bugetară a adus agriculturii 400 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât anunța, cu doar câteva săptămâni înainte, ministrul Daniel Constantin. Majoritatea acestor bani va ajunge la micii agricultori, sub forma ajutorului pentru secetă (100 de lei/ha). Dar, criteriile pe baza cărora vor fi distribuiți banii – mai bine spus, lipsa unor astfel de criterii – ne îndreptățesc să credem că mai degrabă este vorba de o formulă de stimulare a celor din mediul rural de a vota cu actuala putere la alegerile parlamentare din această iarnă. În acest scop, probabil, au și fost schimate, „pe ultima sută de metri“, atât procedura, cât și sursa de finanțare pentru acest ajutor financiar. A fost păstrată doar denumirea: ajutorul de minimis.
Inițial, acesta trebuia acordat în urma evaluării pagubelor produse de secetă, pentru fiecare exploatație în parte, iar cuantumul lui urma să fie calculat în funcție de media veniturilor obținute pe suprafațele respective în ultimii trei ani. În plus, beneficiarii erau obligați să cultive terenurile în cauză cel puțin încă trei ani. Suma, care era de maximum 7.500 de euro pe exploatație, ar fi fost acordată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), după verificările necesare. Ar fi fost un ajutor mult mai substanțial (100 de lei/ha este o sumă simbolică, doar aratul unui hectar costând peste 500 de lei) și bine țintit, doar pentru cei care au cultivat pământul și au suferit, într-adevăr, pierderi din cauza secetei. Acest proiect de act normativ a fost aruncat la gunoi și înlocuit cu „Suta de lei/ha“.
Banii puteau fi luați de la UE
„Pentru a folosi acești bani în scop electoral și a evita sancțiunile Comisiei Europene, Guvernul a recurs la o șmecherie ieftină: a trecut toată procedura de acordare a acestor ajutoare în sarcina direcțiilor agricole județene și a primăriilor, și nu în sarcina APIA, cum ar fi fost normal. Dar, în felul acesta, banii nu mai pot fi luați din fondurile europene, ci trebuie alocați de la bugetul statului“, a declarat pentru Capital fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără.
Pe de altă parte, Tabără consideră că banii pentru secetă nu au un rol stimulativ pentru țărani, ci dimpotrivă, stimulează nemunca: „Vor primi aceeași sumă și cei care și-au rupt oasele tot anul, muncind pământul, dar și cei care l-au lăsat pârloagă și au stat mai mult prin crâșme“. Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), este și mai tranșant. „Se laudă Guvernul că dă 40 de milioane de euro drept despăgubiri pentru secetă? Păi, având în vedere suprafața agricolă mare și numărul ridicat de fermieri, revine doar 100 de lei la hectar, bani cu care nu poți face nimic: nu poți ara, nu poți semăna, nu poți erbicida etc., poți, eventual, să mănânci o friptură la restaurant“, spune şi președintele LAPAR.
La rândul său, Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş şi al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), consideră că acordarea despăgubirilor pentru secetă, în această formulă, este „cea mai mare bătaie de joc ce a existat vreodată“. „În primul rând, trebuia să se fi analizat unde şi cât la sută sunt calamitate culturile, pentru că nu poţi veni cu o egalitate. Este o măsură populistă, fiindcă aici se încadrează și foarte mulţi agricultori care nu lucrează pământul, nu ară, nu seamănă, dar vin cu o hârtie ştampilată și primesc bani. Trebuia să se facă o evaluare la nivelul fiecărei localităţi şi, doar în raport cu distrugerile suferite, să se acorde un sprijin“, spune Viorel Matei.
Vor primi aceeași sumă, câte 100 de lei la hectar, și cei care și-au rupt oasele tot anul, muncind pământul, dar și cei care l-au lăsat pârloagă și au stat mai mult prin crâșme.
Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii
