Anul 2002 s-a dovedit a fi de bun augur pentru piata obligatiunilor municipale romanesti. Numarul emisiunilor de obligatiuni municipale a crescut de opt ori comparativ cu anul relansarii lor, 2001, iar valoarea emisiunilor a fost si ea cu aproape 8,5 ori mai mare decat cea a celor doua emisiuni de obligatiuni emise in 2001 (126,5 miliarde lei, adica aproximativ 3,8 milioane USD, fata de 15 miliarde lei cat au contabilizat emisiunile de obligatiuni municipale emise in 2001).
Dupa cum arata comunicatele de presa ale celor patru banci care au intermediat pana acum obligatiuni municipale (BCR, BRD-GSG, Banc Post si Banca Transilvania), principalii investitori in acest tip de plasament sunt persoanele juridice care si-au adjudecat aproximativ 80% din obligatiunile municipale emise. Totusi este de remarcat faptul ca, incepand cu obligatiunile emise de municipiul Alba Iulia, persoanele fizice au inceput sa-si adjudece toata cota-parte ce le-a fost rezervata (20-30% din intreaga emisiune). Acest fapt dovedeste ca, dupa o perioada de asteptare in care au dorit sa vada cum evolueaza acest tip de plasament, persoanele fizice au capatat incredere in acest nou gen de investitie. Oricum, toate emisiunile de obligatiuni din 2002 au fost suprasubscrise, iar inchiderea emisiunii s-a facut in majoritatea cazurilor inainte de finalul perioadei de subscriere.
Dobanzile cu care sunt remunerati cumparatorii obligatiunilor municipale au scazut de la 36-37% la inceputul anului (dobanzile la obligatiunile Mangalia si Predeal 1) la 23% in prezent, ramanand insa deasupra celor oferite de depozitele bancare sau de titlurile de stat.
Daca tinem cont ca tranzactiile pe piata secundara cu obligatiuni municipale au fost aproape inexistente (deci nu s-au putut achizitiona obligatiuni Mangalia si Predeal ce ofereau la inceputul anului dobanzi de 36-37%), atunci putem considera ca in 2002 scaderea dobanzilor la obligatiunile municipale s-a derulat pe intervalul 35%-23%.
Anul 2002 a inregistrat prima emisiune de peste un milioan de dolari (Bacaul cu 35 miliarde lei), dar si prima „recidiva”, Predealul lansand a doua emisiune de obligatiuni. Daca urmarim scopul pentru care au fost contractate imprumuturile obligatare, vom vedea ca predomina proiectele de infrastructura (retele de canalizare, modernizari de drumuri, renovarea unor cladiri). Aici se remarca din nou Predealul, care a folosit emisiunile de obligatiuni pentru realizarea unor proiecte aducatoare de bani in viitor (construirea si modernizarea unor partii de schi, achizitionarea unor tunuri de zapada, proiecte care desi nu aduc direct bani primariei, contribuie la cresterea veniturilor acestora: mai multi turisti inseamna sume mai mari din taxe la bugetul local).
Trebuie spus si ca cei mai interesati de obligatiunile municipale s-au dovedit bucurestenii, desi majoritatea emitentilor sunt din Ardeal (sase orase si municipii din opt).
Faptul ca in special localitatile ardelene au recurs la aceasta modalitate de finantare a investitiilor ar putea spune multe despre descentralizarea ce trebuie sa aiba loc la nivelul administratiei, de dorinta unor primarii de a beneficia de aceasta descentralizare, dar si despre intentiile Guvernului cu privire la incurajarea acestui nou instrument de plasament.
Transferandu-li-se de catre Guvern tot mai multe sarcini (gestionarea producerii si comercializarii energiei termice, plata unor sume pentru asistenta sociala etc.) fara a li se pune la dispozitie si surse de finantare, primariile si consiliile judetene vor avea din ce in ce mai putini bani pentru investitii. Or, acesti bani pentru investitii sunt tocmai acei bani din care se realizeaza rambursarea imprumutului si a dobanzilor aferente emisiunii de obligatiuni municipale. Dupa cum se arata intr-un recent studiu despre descentralizarea financiara in domeniul administratiei publice locale (APL), studiu elaborat de Initiativa pentru Descentralizare Financiara pentru Europa Centrala si de Est (The Fiscal Decentralization Initiative for Central and Eastern Europe – FDI), cheltuielile cu asigurarile sociale facute de primarii si consiliile judetene s-au dublat in perioada 1999-2001, in vreme ce cheltuielile aferente investitiilor s-au aflat intr-un continuu regres.
Dobanda anuala a obligatiunilor municipale a scazut cu 30% in 14 luni
oct. 2001 mai 2002 iul. 2002 oct. 2002 dec. 2002
Mangalia 36% 34% 31% 27% 24%
Predeal 37% 35% 32% 28% 25%
Zalau – 35% 32% 28% 25%
Alba Iulia – – 32% 32% 23%
Breaza – – 32% 28% 25%
Cluj-Napoca – – – 34,28% V.I.*
Predeal 2 – – – 25% 25%
Tg. Mures – – – – 23%
Sebes – – – – 23%
Bacau – – – – 23%
Valoare indisponibila
