Seceta din ultimele săptămâni ar putea compromite anul agricol care, în ciuda iernii grele, se anunța unul destul de bun, mai ales pentru culturile de porumb și floarea soarelui. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a anunţat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a luat o serie de măsuri pentru a diminua efectele nedorite ale temperaturilor ridicate din ultima perioadă. Astfel, în urma demersurilor întreprinse în cadrul grupului de lucru cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a aprobat un ordin care va permite fermierilor, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, accesul la un tarif redus cu 20 la sută pentru irigaţii. Concret, față de 250 de lei/1000 mc apă, cât este tariful în momentul de față, fermeirii vor plăti 200 lei/1000 mc de apă.

În legătură cu prețul produselor de panificație, Daniel Constatntin a declarat că, cel puțin în această toamnă, acesta nu va crește. ”Am vorbit azi cu domnul Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria Panificaţiei – Rompan, care mi-a dat toate asigurările că prețul produselor de panificație nu vor crește în această toamnă”- a spus Constatntin.  Zilele trecute, Aurel Popescu, declara că dacă brutarii nu vor absorbi creşterea de 20% a preţului la grâu, pâinea s-ar putea scumpi chiar începând cu luna august, cu câteva procente.  „Producătorii agricoli au un preţ mai mare cu 20-25% faţă de anii anteriori. Vom vedea efectele la pâine în două săptămâni, dacă piaţa absoarbe această creştere. Dacă nu o absoarbe, este pierdere curată pentru brutari care, la ora actuală, îi înjură pe morari", a mai spus Popescu.

Ne vor salva chinezii?

Așadar, problema numărul unu a agriculturii românești rămâne lipsa irigațiilor. Reprezentaţii Ministerului Agriculturii au discutat zilele trecute cu investitorii chinezi despre realizarea Canalului Siret- Bărăgan.  "Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu delegaţia chineză, care are un apetit pentru astfel de investiţii. Cel mai importat lucru pe care l-a cerut partea chineză a fost modul de amortizare a investiţiilor. În acest obiectiv al canalului Siret Bărăgan sunt implicate trei ministere, respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii. Noi avem deja nişte date pe care le vom pune pe masă indiferent ce investitor avem, din partea asiatică sau europeană, şi cred că vom găsi soluţiile cel mai bune", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că există deja un proiect pentru Canalul Siret- Bărăgan. "Avem un proiect incipient pentru Canalul Siret- Bărăgan pe ceea ce înseamnă infrastructura de irigaţii, fie prin gravitare, fie prin pompare, şi care ar putea fi finanţat nu numai din investiţii private ci şi din fonduri structurale", a explicat Botănoiu. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a mai primit oferte, în anii trecuţi, pentru realizarea acestui obiectiv din Spania, Germania şi Canada.

Potrivit datelor MADR, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 40-60% la energie deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. Canalul reprezintă o investiţie de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluări făcute încă din 2003 şi care includ şi sistemele de irigaţii. Doar realizarea canalului implică costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro.

Studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate. Proiectul fost aprobat încă din anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urma să fie aprobat ulterior. Până în prezent au fost construiţi 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de aproximativ 350 milioane euro.