În timp ce rămâne unul dintre cele mai controversate proiecte ale regimului Ceauşescu, proiect ce şi-a găsit însă, până la urmă, locul în mentalul colectiv al românilor, Palatul Parlamentului a devenit şi o veritabilă atracţie turistică, fiind vizitat de zeci de mii de români dar şi străini, an de an, mai notează agenţia americană de presă.
Palatul, care este atât de mare încât poate fi observat din spaţiu, şi-a deschis porţile la începutul anilor ’90, când rănile provocate de comunism în România încă supurau. Descris de cineva drept ”un uriaş tort de nuntă stalinist”, Palatul Parlamentului este întrecut doar de Pentagon în topul celor mai mari clădiri administrative din lume, întinzându-se pe 350.000 de metri pătraţi.
În acest spaţiu mai mult decât generos îşi desfăşoară activitatea Parlamentul şi Curtea Constituţională, alături de Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC), un organism pentru lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Cu doar câteva zile înainte de Crăciun, parlamentarii români s-au reunit pentru a vota un nou guvern, însă de-a lungul timpului, palatul a devenit un magnet şi pentru celebrităţi şi evenimente mondene, mai notează AP.
Miresele pozează în faţa clădirii în care acum se organizează nunţi, baluri, proiecţii de filme, prezentări de modă şi multe alte evenimente. De-a lungul timpului, Michael Jackson a executat celebra sa mişcare de dans ”moonwalking”, în faţa palatului, după o conferinţă de presă, Shakira a cântat în ploaie în faţa edificiului, iar actorul Ethan Hawke a participat la un bal caritabil în scopul strângerii de fonduri pentru copiii săraci, potrivit Agerpres.
Printre politicienii importanţi care au trecut pragul fostei Case a Poporului se numără preşedintele american George W. Bush, preşedintele rus Vladimir Putin, şi, în luna octombrie, cancelarul german Angela Merkel, care a susţinut un discurs în faţa a 16 premieri europeni.
În octombrie 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, regele Mihai al României a susţinut primul său discurs în faţa Parlamentului după 6 decenii, chemându-i pe români să continue pe drumul democraţiei. Realizatorii britanici ai emisiunii ”Top Gear” şi-au condus chiar bolizii prin catacombele de sub palat, mai aminteşte agenţia americană de presă.
Construcţia la acest proiect megalitic a început în anii ’80, într-o perioadă în care în România hrana era raţionalizată iar întreruperile de energie electrică erau obişnuite. Pentru realizarea acestui proiect au fost demolate aproximativ 9.000 de case, iar locuitorii acestora au primit doar un răgaz de câteva zile pentru a le evacua. De asemenea, mai multe biserici au fost dărâmate sau mutate.
Ceauşescu şi-a dorit ca legislativul şi executivul României să-şi aibă sediile în incinta Casei Poporului. După devastatorul cutremur din 1977, în care şi-au pierdut viaţa peste 1.500 de persoane, Ceauşescu şi-a dorit să fie ”ctitorul” unei clădiri care să reziste oricărui cutremur, timp de 500 de ani.
Un milion de români, printre care numeroşi militari, au lucrat la această construcţie amplasată pe o colină artificială, la capătul Bulevardului Naţiunilor Unite (fostul Victoria Socialismului), care a fost realizat în mod deliberat să fie cu un metru mai larg decât celebrul Champs Elysees din Paris, potrivit Agerpres.
Arhitectul şef al acestui proiect, Anca Petrescu, a fost numită în 1978 şi povesteşte de o vizită a lui Ceauşescu din etapele finale ale construcţiei. Acesta s-a uitat la ornamentele florale ale unei coloane şi a spus că florile nu sunt egale.
”Nu mi-am dat seama de acest lucru. Eu eram epuizată, iar ceilalţi erau îngroziţi”, povesteşte Anca Petrescu, citată de AP. Potrivit acesteia, oamenii din anturajul lui Ceauşescu şi-au dat toată silinţa să-l asigure că ornamentele erau sculptate egal, dar el a dat ordinul să fie măsurate şi s-a descoperit că una dintre flori era cu 1 centimetru mai mică decât celelalte. Arhitecta susţine că s-a inspirat în realizarea acestui proiect din arhitectura palatelor Buckingham şi Versailles, şi nu din arhitectura nord-coreeană, chiar dacă Ceauşescu a trimis câteva echipe de arhitecţi la Phenian după ce a fost impresionat cu ocazia unei vizite realizate acolo în 1971.