Aritina Haliuc este paleoclimatolog, ceea ce înseamnă că cercetează clima și mediul din trecut, un trecut ce se întinde de la sute până la mii și chiar milioane de ani. Altfel zis, Aritina est un fel de detectiv în trecutul Planetei, scrie infofinanciar.ro.

Pentru a extrage informații paleoclimatologii analizează arhive de mediu cum sunt sedimentele (acumulări de material) lacustre, marine, carotele de gheață, coralii, speleotemele (formațiuni de peșteră). În aceste arhive se găsesc martori tăcuți adică indicatorii de origine fizică, chimică și biologică care răspund la fluctuațiile climei și la modificările de mediu (inclusiv la cele induse de noi, oamenii).

Martorii tăcuți ai istoriei

Printre acești martori de numără polenul, ADN-ul, modificările în compoziția geochimică, algele etc. În funcție de cum era clima, mai uscată sau mai umedă, compoziție sedimentelor se schimbă, la fel se întâmplă și cu acești martori tăcuți.

Spre exemplu, polenul ne spune ce tip de vegetație creștea la acea vreme și dacă au avut loc intervenții umane, la fel ADN-ul sau urmele de fecale ne pot indica ce animale erau prezente în acea zonă.

În baza acestor date și cu ajutorul unor calibrări putem reconstitui temperatura și nivelul precipitațiilor din anumite perioade de timp și din anumite locații. Aceste informații sunt apoi introduse în modelele matematice pentru a face prognoze și a estima ce ne așteaptă în viitorul apropiat sau mai îndepărtat.

”Cu cât înțelegem mai bine climatul și mediul din trecut cu atât vom reuși să avem prognoze mai precise și să estimăm cum vom răspunde noi, ca civilizație la diferite scenarii, e spune Haliuc

Au mai existat perioade în care a fost mai cald pe Pământ

Încălzirea climatică este un subiect destul de discutat în ultima perioadă.

”În trecut au existat perioade în care a fost mai cald pe Pământ cum ar fi Eemianul și Maximul Termic Paleocen-Eocen. Eemianul, o perioadă interglaciară de acum 130.000-117.000 de ani, se remarcă prin temperaturi globale cu 2-3 grade Celsius mai ridicate decât cele actuale, însoțite de un nivel al mării cu 5-8 metri mai ridicat decât cel de astăzi.

Suficient pentru a acoperi orașele de coastă actuale, ar exista  și o reducere a cantității de gheață de pe Groenlanda cu aproximativ o treime”, spune paleoclimatologul.

Deci, viața pe Terra a mai trebuit să se lupte cu momente vitrege generate de o temperatură mai ridicată decât normalul.

”Partea pe care trebuie să o reținem este că, pe atunci, încălzirea a fost generată de modificări în orbita Pământului. Și că acest încălzire s-a produs pe parcursul mai multor mii de ani. Contrar cu ce se întâmplă acum, și anume încălzire în câțiva zeci de ani”, ne atrage atenția Aritina Haliuc.

Pe când gazele de seră dictau viața pe Pământ

Mult mai interesant pentru subiectul nostru este faptul că Maximul Termic Paleocen-Eocen, a avut loc acum aproximativ 55 de milioane de ani. Și el a fost provocat de o creștere a catității gazelor cu efect de seră.

”De-a lungul a câteva mii de ani, temperaturile medii globale au crescut cu 5-6 grade Celsius. Zonele polare erau lipsite de gheață. Iar Oceanul Arctic era mai degrabă un lac înconjurat de păduri de foioase”, ne descrie acel peisaj Aritina.

Dar, oare, ar fi putut supraviețui o civilizație apropiată de cea de azi pe atunci?

Supraviețuiam!

”Condițiile din Eemian au fost prielnice dezvoltării vieții.  Cele din timpul Maximului Termic Paleocen Eocen nu au fost prietenoase cu viața. Dovadă fiind extincțiile în masă din acea perioadă. În timpul Eemianului, cu siguranță civilizația ar fi supraviețuit.

Dar, considerând configurația actuală, probabil că efectele ar fi fost destul de considerabile. Zonele de coastă ar fi fost inundate, iar locuirea în zonele urbane destul de dificilă”, declară paleoclimatologul.

”Este crucial să înțelegem impactul asupra modului nostru actual de viață. Schimbările climatice rapide cum sunt cele de acum nu ne oferă destul timp pentru adaptare. Nu este vorba doar de supraviețuire. Mai degrabă este despre timpul și capacitatea noastră de adaptare la astfel de schimbări”, subliniază Aritina.

Concluzia nu este îmbucurătoare. Dacă ritmul actual de creștere a temperaturilor va continua, riscul este mare. Nu vom avea suficient timp pentru a ne adapta și pentru a preveni eventualele catastrofe la nivel global.

Imaginea completă

Studiile ne arată că încălzirile climatice din trecut au fost generate de modificări în orbita Pământului. Ele au determinat modificări ale cantități de energie solară și deci căldură ce ajunge pe Pământ.

„Dacă vorbim de trecutul mai apropiat și anume de încălzirea de acum 130.000 de ani (Eemian) temperaturile au fost cu 2-3 grade Celsius mai ridicate decât cele actuale. Asta, atât vara, când insolația atinge valori mai ridicate, cât și iarna.

Când transportul de aer oceanic mai cald a fost accelerat. Atât vegetația cât și fauna sălbatică erau mult mai abundente și mai diversificate. Evident, din peisaj lipsește agricultura și aglomerările urbane”, ne mai spune Aritina Haliuc.