România a investit şi va continua să investească peste 20 de miliarde de euro pentru reducerea poluării apelor din bazinul hidrografic al Dunării, toate aceste eforturi urmând să aibă un impact semnificativ asupra calităţii mediului marin, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
”La nivel naţional, România a investit şi va continua să investească peste 20 de miliarde de euro pentru reducerea poluării apelor din bazinul hidrografic al Dunării, atât în realizarea de staţii de epurare perfomante, cât şi pentru îmbunătăţirea practicilor legate de reducerea poluării difuze. În acest sens, recent, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a convenit cu Banca Mondială extinderea proiectului privind reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole, ceea ce va face ca investiţiile în reducerea poluării difuze să depăşească 110 milioane de euro. Toate aceste eforturi vor avea un impact semnificativ asupra calităţii mediului marin, în special în partea de nord-vest a Mării Negre”, a spus Palmer.
În plus, ministrul Mediului a precizat că România a luat măsuri şi pentru extinderea zonelor protejate în Marea Neagră, ceea ce face ca 20% din apele marine de sub jurisdicţia românească să fie protejate. ”Aceste arii protejate nu au o importanţă doar pentru protecţia mediului marin, ci şi pentru pescuitul în Marea Neagră, întrucât sunt zone unde, prin regimul de protecţie, există posibilitatea refacerii stocurilor de peşte”, a subliniat Paşca Palmer.
În context, oficialul MMAP a menţionat că la această conferinţă vorbeşte nu numai din perspectiva de ministru care trebuie să acţioneze pentru protecţia Mediului şi a biodiversităţii marine din apele aflate sub jurisdicţia României, cât şi ca reprezentant al ţării care deţine preşedinţia în exerciţiu a Comisiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, cel mai important organism regional care abordează problematica legată de mediul marin la Marea Neagră.
”Marea Neagră reprezintă o importantă resursă pentru asigurarea siguranţei alimentare prin pescuit şi acvacultură, dar trebuie să recunoaştem că este o resursă limitată şi că exploatarea neraţională a acesteia o poate epuiza iremediabil. În plus, resursa piscicolă este parte şi depinde de ecosistemul în care se dezvoltă, iar deteriorarea sau distrugerea acestuia va duce la dispariţia resursei. Consider că, în acest sens, este necesară o abordare sistemică a problematicii mediului şi a pescuitului şi acvaculturii în Marea Neagră, prin integrarea acestora în procesul implementării directivei cadru privind strategia mediului marin, precum şi a directivei Habitate a UE”, a arătat şeful de la Mediu.
Potrivit sursei citate, România îşi exprimă regretul că la nivelul Comisiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării nu s-a acceptat ca acest organism – Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării – să fie implicat în implementarea directivei cadru privind strategia mediului marin, aşa cum prevede directiva şi ”cum se întâmplă de fapt în celelalte convenţii regionale pentru alte mări europene şi unde există ca şi aici state membre şi state nemembre ale UE”. ”De aceea, pe perioada preşedinţiei noastre la Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării vom acorda o atenţie deosebită activităţilor desfăşurate de grupul consultativ privind aspectele de mediu legate de managementul pescuitului şi a resurselor marine vii precum şi a grupului privind protecţia biodiversităţii şi a peisajului. De asemenea, susţinem activităţile promovate în cadrul colaborării cu Convenţia generală de pescuit din Marea Neagră (GFCM FAO), care are un rol important în promovarea unui pescuit responsabil la Marea Neagră pentru a se asigura durabilitatea acestei activităţi”, a explicat ministrul Mediului. (Sursa: Agerpres)