De ani buni, şoferii aşteaptă o îmbunătăţire a serviciilor after-sales ale dealerilor, dar scăderea veniturilor înregistrate în acest an pe zona de vånzări va acutiza problemele service-urilor auto.

Încă de acum cåţiva ani, dealerii auto promiteau o îmbunătăţire a calităţii serviciilor postvånzare, anunţånd planuri de investiţii masive în reţeaua de unităţi service. Pe hårtie şi în declaraţii, lucrurile au arătat întotdeauna bine, însă realitatea a fost cu totul alta. Săptămåni bune de aşteptare pentru o programare, altele pentru sosirea piesei de schimb şi pentru efectuarea reparaţiei sunt cåteva dintre coordonatele pe care le cunosc toţi cei care au nevoie de o reparaţie a automobilului personal.

O analiză simplistă a actualelor condiţii de piaţă ar duce către concluzia că micşorarea numărului de automobile våndute poate însemna o creştere a atenţiei acordate de dealeri zonei de servicii postvånzare, pentru a recupera de undeva banii pierduţi din cauza vånzărilor slabe. Din nefericire, situaţia nu este deloc aşa. „Scăderea puternică a vånzărilor de maşini noi în urma importurilor de vehicule second-hand riscă să ducă, în cazul multor dealeri, la necesitatea diminuării numărului de angajaţi, iar dacă situaţia se va înrăutăţi, unii dintre aceştia s-ar putea vedea nevoiţi să îşi închidă activitatea“, consideră directorul general al Automobile Dacia, Francois Fourmont.

Problemele sunt deja majore

Prin urmare, este foarte posibil ca, în loc să se majoreze, capacitatea de servisare să se restrångă şi, dacă punem în ecuaţie şi miile de maşini de ocazie intrate în ţară în ultimele luni, care vor avea nevoie de reparaţii mai repede decåt cele noi, este destul de clar că presiunea pe zona de reparaţii auto va creşte considerabil în următoarea perioadă.

Reprezentanţii Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) au declarat pentru Capital că „în ultima perioadă, service-urile auto sunt cele mai des reclamate servicii din acest segment de piaţă, spre deosebire de anii trecuţi, în care service-ul produselor electrocasnice ocupa poziţia principală în privinţa reclamaţiilor consumatorilor“.

Conform instituţiei, numai în primele şapte luni din acest an, la nivel naţional au fost înregistrate 1.627 de reclamaţii, iar în Bucureşti numărul acestora a crescut de la 185, în 2007, la 320, în 2008. ANPC menţionează şi că, în luna octombrie, problemele cel mai des menţionate în reclamaţii au fost legate de neasigurarea reparaţiei sau a pieselor de schimb, calitatea necorespunzătoare şi perioada nejustificat de mare a reţinerii maşinilor în service.

Un studiu realizat pe site-ul capital.ro arată şi faptul că majoritatea clienţilor nu văd o îmbunătăţire a calităţii în atelierele auto în 2008 faţă de 2007. Peste 41% dintre respondenţi menţionează că programările impuse de service au fost cuprinse între o zi şi o săptămånă, în timp alţi 22% au fost nevoiţi să aştepte mai bine de o lună.

Recesiune economică şi criză de personal

Creşterea puternică numărului de ateliere de reparaţii, care au ajuns, în noiembrie 2008, la peste 5.270 de unităţi, a creat în timp o adevărată criză a forţei de muncă. Lorena Stroe, purtătorul de cuvånt al Registrului Auto Romån, declară că „există o criză foarte mare, în special de tinichigii, vopsitori, şi mecanici auto“, în vreme ce vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), Brent Valmar consideră că „a existat o criză a forţei de muncă în zona de servicii postvånzare, dar sunt sigur că acum fiecare loc de muncă va deveni foarte interesant pentru cei care îl ocupă. Nu luăm în calcul îngheţarea angajărilor şi vom recruta în continuare, însă cu o viteză mai mică decåt pånă acum“. Este, deci, foarte posibil ca, forţaţi de scăderea veniturilor, comercianţii auto să renunţe la a mai face angajări, ipoteză susţinută şi de reprezentanţii Dacia, dar şi de preşedintele Asociaţiei Constructorilor Romåni de Automobile (ACAROM). Acest fapt va duce, cel mult, la o menţinere a actualei capacităţi de reparaţii, dacă nu chiar la o scădere. „Cu siguranţă, presiunea pe service va creşte“, spun şi reprezentanţii AutoItalia, menţionånd ca principal factor agravant importul masiv de autovehicule de ocazie. Aceştia menţionează şi că „actuala criză de personal se va acutiza pe fondul creşterii standardelor profesionale din această arie“.

Ruginind în aşteptare

Pentru cumpărătorii de automobile, fie acestea noi sau second-hand, viitorul nu sună deloc bine. O simplă verificare a situaţiei actuale a programărilor pentru revizii arată timpi de aşteptare cuprinşi între o săptămånă şi o lună, dar pentru reparaţii mai sofisticate, atelierele te pun pe lista de aşteptare chiar mai mult. Veniturile tot mai mici din vånzări impun, conform unor dealeri, şi o încetinire a ritmului investiţiilor, astfel încåt anii următori pot însemna chiar o înrăutăţire a condiţiilor de servisare. La situaţia financiară dificilă şi la criza forţei de muncă se adaugă şi lipsa unor depozite de piese de schimb pe teritoriul Romåniei. Mărcile care se pot måndri cu un astfel de centru pot fi numărate pe degetele de la o månă.

Din nefericire, conform RAR şi ANPC, nimeni nu poate impune dealerilor să aibă o capacitate de reparaţii corelată cu numărul de maşini våndute. „Numai producătorii şi comercianţii pot evalua performanţele propriilor lor reţele de service“, a mai declarat purtătorul de cuvånt al RAR.

«Este posibil să asistăm la o presiune crescută pe activitatea de reparaţii, dar aceasta poate fi atenuată în reţelele unde capacitatea a fost corelată cu evoluţia vånzărilor».
Ştefan Cojocaru, director service Trust Motors, importator Peugeot

«Nu cred că angajatorii mai caută forţă de muncă suplimentară. Au o singură grijă: să o păstreze pe cea existentă».
Constantin Stroe, preşedinte ACAROM

Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine

În ultimii opt ani, rata de majorare a numărului de ateliere a fost mult mai mare decåt cea a numărului de maşini noi våndute. Cu toate acestea, perioadele de timp aferente programării şi reparaţiei au scăzut destul de puţin.