Lisabona este un esec, iar noul presedinte al Comisiei Europene a declarat, in pragul instalarii in functie, ca Agenda Lisabona e prioritatea noii Comisii. La solicitarea Ministerului de Externe, Grupul de Economie Aplicata a contribuit la o astfel de analiza privind situarea Romaniei in raport cu obiectivele Agendei Lisabona. Un astfel de demers are riscurile lui, din cauza decalajului de dezvoltare dintre Romania si UE. Agenda Lisabona poate trece drept un lux pentru Romania: o economie abia declarata ca fiiind functionala isi propune mai degraba sa consolideze aceasta functionare a pietei, decat sa devina o economie bazata pe cunoastere. Deocamdata, suntem bazati pe forta de munca ieftina si pe banii trimisi de romanii din strainatate. Dar Agenda Lisabona trebuie totusi privita ca o necesitate pe termen mediu si lung.Unde se situeaza Romania in raport cu Agenda Lisabona? Am facut progrese in dezvoltarea societatii informationale: numarul utilizatorilor de internet (190 la mia de locuitori) a crescut de cinci ori intre 2001 si 2003, si in acelasi interval s-a dublat numarul utilizatorilor de comunicatii mobile (33 la o suta de locuitori). In schimb, transferul tehnologic a ramas scazut, iar indicatorii de inovare nu s-au imbunatatit semnificativ din 1995 si pana acum. Numarul brevetelor de inovare inregistrate la nivel european este de opt ori mai mic in Romania (0,7 la un milion de locuitori) comparativ cu nivelul minim din UE. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare (0,4% din PIB) sunt de cinci ori mai mici decat media UE. Numarul cercetatorilor care lucreaza in Romania (880 raportat la un milion de locuitori) este de cinci ori mai mic decat media UE.In domeniul concurentei, ajutoarele de stat din Romania (3,2% din PIB) sunt de trei ori mai mari decat cele din UE, ca pondere in PIB. In ce priveste liberalizarea pietei, pretul gazelor naturale si al electricitatii este inca sub nivelul minim din UE. In domeniul educatiei, in totalul populatiei active, ponderea celor care urmeaza o forma de educatie continua (1,3%) este de trei ori mai mica decat minimul din UE. In ce priveste dezvoltarea durabila, consumul intensiv de energie in economie (1.164 kg de combustibil la mia de euro) este de cinci ori mai mare decat consumul maxim din UE. Aceste comparatii reflecta slabiciuni structurale ale economiei romanesti. Ele pot fi remediate nu prin masuri heirupiste, ci printr-o strategie pe termen mediu, aplicata constant. De exemplu, dorinta noastra de a atinge in doi-trei ani nivelul de 1% din PIB cheltuieli guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare este nerealista, avand in vedere ca nici majoritatea mebrilor UE nu si-au propus sau nu au sanse sa realizeze asa ceva. Ce se poate face insa in domeniul cercetarii-dezvoltarii tine de instrumente financiare indirecte, care sunt acceptate si folosite pe scara larga in UE. Acestea nu se refera numai la parcurile tehnologice sau start-up-uri, ci pot fi, de asemenea, legate de partea de cheltuieli in cifra de afaceri alocate R&D sau de numarul de angajati in R&D in total angajati, sau numarul de brevete inregistrate in fiecare an. De asemenea, capitalul de risc pentru companii inovatoare trebuie sa creasca, iar Guvernul ar putea asigura cofinantarea pentru un fond de capital de risc destinat sustinerii companiilor inovatoare. O astfel de experienta s-a dovedit utila in tari ca Germania sau Irlanda. Important si, in acelasi timp, realizabil este si transferul ajutorului de stat de la obiectivele curente (in principal, anularea datoriilor) catre obiectivele orizontale privind R&D. Aceasta ar permite existenta in continuare a ajutorului de stat, pe de o parte, si ar contribui la avansul tehnologic necesar pentru companiile romanesti. Trebuie o viziune strategica, globala, asupra domeniului cercetarii-dezvoltarii. Trebuie sa existe o apropiere a cercetarii academice de mediul industrial. Si trebuie sa recunoastem unde ne aflam, pentru a sti de unde pornim. Agenda Lisabona e inca greu de indeplinit chiar de membrii UE. Pana la Lisabona e-o cale atat de lunga, incat mi-e teama sa nu-i trebuiasca Romaniei mii de ani ca s-o ajunga…