a contului de capital.Intrarile mari de valuta si valutizarea creditelor ridica probleme nu numai Bancii Nationale a Romaniei ci si Fondului Monetar International (FMI). Cele doua aspecte ridica semne de intrebare asupra momentului in care BNR se va hotari efectiv sa treaca la tintirea inflatiei si sa deschida ultima etapa a liberalizarii contului de capital (deschiderea conturilor in Romania de catre nerezidenti). Ultimele aprecieri ale FMI sustin ca o crestere acum a cursului de schimb ar sprijini reducerea cererii de credite in valuta si a consumului. O asemenea masura ar putea chiar sa descurajeze intrarile de capitaluri speculative, asa-numitii bani fierbinti. Ultimele cifre privind evolutia monedei locale arata intr-adevar ca deprecierea nominala a leului la 20 octombrie 2004 fata de sfarsitul lui 2003 a fost de numai 0,36%, ceea ce conduce la o apreciere in termeni reali a acestuia de aproximativ 7%. Fata de tinta de apreciere pentru intregul an 2004, anuntata de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, de 2-4%, diferenta este destul de mare. Probabil „contrastul” dintre cifrele anuntate si cele realizate in anumite momente ale anului (chiar daca guvernatorul a precizat la vremea respectiva ca pot exista perioade in care aprecierea poate sa ajunga chiar si la 10%) l-a determinat pe acesta sa anunte ca, din momentul trecerii la tintirea inflatiei din 2005 nu va mai comunica tinte de apreciere ale monedei locale. Analistul economic, Radu Limpede precizeaza ca la ora actuala deficitul de cont curent are sanse sa ramana „sub linia rosie” de 6% din PIB si in acest an, „fiind puternic finantat atat de banii romanilor ce muncesc in Vest, cat si de investitiile straine directe tot mai mari (+40% an la an) si de privatizarile mari din sectorul energiei, care vor aduce bani si in 2005.” In aceste conditii, problema principala ramane insa deficitul comercial, adevaratul „nucleu dur” al deficitului de cont curent, care se umfla vertiginos. La ora actuala, deficitul comercial pare sustenabil, din cauza faptului ca exporturile si importurile au crescut cu rate oarecum egale si spectaculoase (20% pentru exporturi si 23% pentru importuri) in opt luni. Totusi, Radu Limpede atrage atentia asupra faptului ca marimea deficitului comercial va face vulnerabila economia in fata banilor fierbinti, din perspectiva liberalizarii contului de capital de anul viitor.In acest context, avertizarea subtila a FMI asupra supraevaluarii leului este corecta. Supraevaluarea, raportata la performantele economiei romanesti, indeamna doar la consum, in timp ce investitiile si restructurarea raman in continuare nerezolvate. Datorita valutizarii excesive a creditelor, orice crestere din partea creditarii pe retail se reflecta direct intr-o expunere neta fata de exterior (bancile din Romania se finanteaza net din linii de credit externe). Chiar daca avem de-a face cu un an electoral, problema care se pune vizavi de aceasta supraevaluare a leului este: ce va face BNR? Declaratiile oficialilor BNR converg catre o mai mare volatilitate a cursului de schimb, care ar putea crea pana la urma un impact psihologic asupra consumatorilor obisnuiti sa se imprumute in valuta si chiar asupra speculatorilor straini de pe piata romaneasca. Radu Craciun, senior analist la ABN Amro Bank crede ca deprecierea leului, care este asteptata in acest moment din cauza aluziilor FMI si a supraevaluarii leului, va fi destul de modesta in urmatoarele luni, „pasii de depreciere a leului in lunile urmatoare, urmand practic rata inflatiei din urmatoarele luni.” Analistul aduce in sprijinul afirmatiei sale faptul ca fluctuatiile de curs vor fi alimentate de deficitul pietei valutare. Potrivit studiilor facute de ABN Amro, evolutia leului fata de moneda unica europeana va depinde foarte mult de evolutia raportului euro/dolar, care ar putea fi la sfarsitul anului de 1,21%. Mai exact, miza ar merge pe un dolar de 34.550 lei si un euro de 41.800 lei.Daca problemele din aceasta toamna/iarna legate de o depreciere semnificativa a leului se pierd in solutii gasite chiar de evolutia pietei si de o posibila pasivitate a Bancii Nationale a Romaniei in piata valutara, care ar rezolva partial problemele iscate de aprecierea prea accentuata a leului, cele de anul viitor se cer gestionate cu mare atentie. Gestionarea necorespunzatoare a politicilor macroeconomice ar putea crea mari probleme in momentul liberalizarii contului de capital, probleme care ar putea conduce chiar la o anumita devalorizare a monedei nationale.
Argumente pro depreciere leu
· Un leu supraevaluat in raport cu performantele economiei romanesti determina doar cresterea consumului, chiar si pe datorie, nu si a productiei si a investitiilor pentru a contrabalansa intern aceasta cerere sporita a consumatorilor
· Datorita faptului ca bancile au inceput sa se finanteze doar pe baza de linii de credit extern, orice crestere a creditului intern se transmite direct in expunere sporita fata de exterior
· Cresterea dobanzilor la lei, parghia forte de control a BNR, devine o arma ineficienta in conditiile in care peste 60% din creditele din sistemul bancar romanesc sunt in valuta
· Un leu cu o supraapreciere de 7% in 2004 ar putea fi sustinut in continuare in acest an, dar sustinerea lui in ciuda semnalelor repetate ar putea fi asociata cu interesele unui an electoral.
