Pandemia a pus unitatea europeană la pământ, iar țările membre UE eșuează aproape la fiecare rundă de negocieri să găsească un consens asupra modului în care trebuie distribuite dozele de vaccin. Cancelarul austriac este cel care a băgat în ultima vreme zâzanie.
Pandemia a pus unitatea europeană la pământ, iar ultima livrare de doze de vaccin asigurată de Pfizer-BioNTech a scos încă o dată acest lucru în evidență.
Președinția portugheză nu a reușit joi să îi aducă pe Cei 27 la un numitor comun.
Pandemia a pus unitatea europeană la pământ. Dispută pe numărul de doze
Cele 27 de state UE nu au reuşit joi să se înţeleagă în privinţa redistribuirii a 10 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de o manieră care să ajute ţările cu probleme de aprovizionare, după ce mai multe state au acuzat că au fost tratate incorect, relatează AFP.
În centrul disputei s-au aflat întârzierile în livrările companiei farmaceutice AstraZeneca. Acest lucru a dus la solicitări din partea mai multor ţări membre ca 10 milioane de doze suplimentare recent achiziţionate de la Pfizer-BioNTech să fie redistribuite în favoarea lor.
După două zile de negociere, discuţiile între ambasadorii ţărilor membre s-au lovit joi de refuzul Austriei, Sloveniei şi Republicii Cehe de a sprijini un compromis propus de preşedinţia portugheză a UE, susţin surse diplomatice citate de AFP.
Au mizat prea mult pe vaccinul AstraZeneca
Aceste 10 milioane de doze fac parte dintr-un lot pe care BioNTech-Pfizer s-a angajat să-l livreze în avans în al doilea trimestru, din cele 100 de milioane de doze care nu ar fi trebuit să fie disponibile decât începând cu trimestrul al treilea din 2021.
Repartiţia dozelor precomandate de UE de la laboratoare se face între Cei 27 în funcţie de populaţia lor (pro rata). Dacă un stat renunţă să cumpere partea sa, dozele sale sunt redistribuite între ţările interesate.
Or, anumite state nu au comandat suficiente doze sau au mizat prea mult pe vaccinul AstraZeneca, datorită preţului său mai scăzut, vaccin care este însă afectat de probleme de producţie.
La jumătatea lui martie, îndemnaţi de cancelarul austriac Sebastian Kurz, liderii din Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi Letonia au cerut să se introducă un „mecanism de corecţie” pentru a obţine doze suplimentare, estimând că au fost „lezaţi” de sistemul de repartiţie.
Potrivit UE, ţările cele mai în dificultate din punctul de vedere al vaccinurilor sunt Bulgaria, Croaţia, Slovacia, Letonia şi Estonia.
Solidaritate parțială
Preşedinţia portugheză a prezentat propuneri pentru a da dovadă de solidaritate faţă de aceste cinci ţări, alocându-le mai multe doze decât cota lor obişnuită. Austria, Slovenia şi Republica Cehă au respins soluţia propusă.
Potrivit DPA, care citează diplomaţi UE, cele trei state vor primi propria cotă care le revine în baza distribuirii în funcţie de populaţie.
Celelalte 24 vor împărţi dozele într-un mod mai solidar, conform unei înţelegeri politice la care au ajuns joi ambasadorii blocului comunitar, dându-le mai multe doze celor cinci ţări decât ar primi prin sistemul pro rata.
De exemplu, Germania va primi numai 1,3 milioane de doze din cele 10 milioane, adică substanţial mai puţin decât cele 1,8 milioane pe care le-ar fi primit în baza calculului realizat în funcţie de populaţie. Dozele suplimentare vor fi redistribuite către Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Letonia şi Estonia.
Ofensiva cancelarului austriac împotriva sistemului de repartiţie a provocat iritare în rândul partenerilor europeni.
Comisia Europeană a reamintit la jumătatea lui martie că statele membre însele au decis asupra sistemului actual.