Pandemia din 2020 va lăsa în urma ei o lume mai puțin globalizată? E întrebarea pe care mulți și-au pus-o în ultimele luni, deși sunt semne clare că globalizarea merge bine mersi mai departe cu tot covidul.
Oprirea bruscă a economiei globale în 2020 a adus în prim-plan interconectarea lanțurilor de aprovizionare din țări și de pe toate continentele. La care s-au adăugat tensiunile tot mai accentuate dintre SUA și China, președintele Trump făcând presiuni pentru o decuplare de economia chineză ca parte esențială a campaniei sale de realegere.
Omenirea și-a pus la îndoială viitorul cu mult înainte de 2020, invocând presiunea protecționismului și a naționalismului. Ca răspuns, Frans Appel, CEO al Deutsche Post, prezenta în decembrie 2019 o analiză exhaustivă, conform căreia globalizarea poate rezista remarcabil de bine. De atunci însă, pandemia a redus dramatic fluxurile transfrontaliere, precum comerțul global. Dar acolo unde au fost controlate ratele de infectare și s-au oprit închiderile, au existat semne de recuperare. De asemenea, pandemia a arătat importanța economică a conexiunilor globale. Exemplul cel mai bun este cursa pentru găsirea unui vaccin. O companie germană de bio-tehnologie, BioNTech, condusă de un om de știință născut în Turcia, lucrează în parteneriat cu gigantul medical american Pfizer și grupul chinez Shanghai Fosun Pharmaceutical. E un exemplu viu al lumii de azi interconectate la nivel global.
Nu se știe când va fi disponibil un vaccin și dacă vor apărea noi valuri de infecție. Dezastrul economic e încă necunoscut, având în vedere restricțiile pe care majoritatea țărilor continuă să le impună.
Să nu uităm nici climatul politic. Și dacă toate aceste incertitudini au efecte secundare, e tot mai clar că marile companii americane ar putea fi supuse unei presiuni tot mai puternic din partea administrației Trump în ceea ce privește legăturile lor cu China.
India caută deja să atragă peste 1.000 de companii americane au afaceri în China. În Japonia, Shinzo Abe a propus recent construirea unei economii mai puțin dependente de China, iar companiile nipone să se extindă în alte țări, în special din sud-estul Asiei.
Există și alte incertitudini politice, cum ar fi modul în care Brexit-ul va afecta Marea Britanie și relațiile sale cu UE. În plus, companiile încep să-și planifice viitorul, având în vedere incertitudinile cauzate de COVID-19. Dar și factori precum schimbările climatice sau atacurile cibernetice. Conform unui raport recent al Institutului Global McKinsey, companiile se așteaptă la întreruperi în lanțurile lor de aprovizionare la fiecare 3,7 ani.
În cele din urmă, scrie NI, tehnologiile digitale vor conduce următoarea fază a globalizării. Ele erau deja factori cheie, permițând inovația și productivitatea globală, conectând consumatorii și furnizorii și mutând rapid informațiile. Pandemia a accelerat și mai mult această tendință. De exemplu, industria auto, unde showroom-urile au fost forțate să închidă. Cei de la Peugeot au denumit o „realitate darwiniană” faptul că fabrica livrează peste 100.000 de mașini direct la casele clienților fără ca aceștia să intre vreodată într-un showroom.
Nu mai e niciun secret că fluxurile de date transfrontaliere urmează să crească și mai rapid în următorii ani. Pentru a rămâne competitive după COVID-19 și a profita de toate beneficiile, dar și pentru a fi pregătite în fața apariției noilor forme de globalizare, capacitatea companiilor de a profita de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale va fi mai importantă ca niciodată, subliniază NI.