Comisia Europeană a publicat în previziunile economice de primăvară niște estimări extrem de îngrijorătoare cu privire la România.

Dincolo de evoluția economiei, mai exact de contracția anuală cu 6%, și de dimensiunea deficitului bugetar, estimat la minus 9,2% din PIB în 2020 și minus 11,4% în 2021, indicatori care consemnează valori foarte proaste în virtual toate țările lumii, afectate de pandemia COVID-19, o altă previziune a Comisiei atrage atenția.

Foarte aproape de pragul critic

Este vorba de dimensiunea datoriei publice, raportată la PIB, pe care forul european o estimează pentru țara noastră, în anii următori.

Astfel, Comisia Europeană anticipează că datoria publică a României va urca la 46,2% din PIB, în 2020 și, atenție, la 54,7% în 2021!

Trebuie menționat că România a încheiat 2019 cu o datorie publică de 37,2% din PIB.

De asemenea, trebuie precizat că în Tratatul de la Maastricht se prevede că țările membre ale Uniunii Europene pot avea un grad al datoriei publice de maxim 60% din PIB.

Cu toate acestea, există deja țări europene în care datoria publică este semnificativ mai mare decât cea a României, iar unele dintre ele au sărit deja peste pragul de 60%.

Piedică pentru dezvoltarea economică

Banca Națională a României estimează că, pentru țara noastră, nivelul 40-45% din PIB al datoriei publice este un prag peste care probabilitatea de recesiune crește foarte tare.

Pentru ţările dezvoltate, studiile arată că undeva în jur de 85% – 90% din PIB se află pragul peste care datoria publică are impact negativ asupra creşterii economice.

În schimb, pentru ţările emergente, acest prag este mult mai jos. Unii autori arată 35%-40%, alţii 30%- 60%.

Iar criza economică globală generată de pandemia COVID-19 nu face decât ducă la o accelerare rapidă a acestui proces, nu doar România aflându-se în situația de a se împrumuta.

Finanțare la costuri mari

Cu toate acestea, chiar dacă Uniunea Europeană a relaxat măsurile de disciplină fiscală, în contextul pandemiei, lucrurile nu sunt atât de simple.

Un stat trebuie să aibă capacitatea de a-și finanța datoria publică, și mai ales de a face acest lucru la dobânzi care permit rostogolirea ei pe termen lung.

Când acest lucru nu se mai întâmplă, statul respectiv riscă să intre în faliment.

Perspectiva de rating a României a fost deja degradată de toate cele trei mari agenții internaționale, țara noastră ajungând pe treapta cea mai de jos a categoriei recomandată pentru investiții.

În consecință, finanțarea datoriei publice se face deja la costuri mari. Iar fostul președinte al Consilului Fiscal, Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, aprecia la un moment dat că, pentru România, 60% pondere a datoriei publice în PIB ar fi prea mult, pentru că nu ar avea cine să finanţeze o astfel de datorie publică.

Explozia datoriei publice încă din ianuarie

În context, trebuie făcută mențiunea că, în șase luni de mandat, actualul ministru de Finanțe, Florin Cîțu, a împrumutat nu mai puțin de 54 de miliarde de lei.

Datoria externă totală a României crescut cu 3,9 miliarde euro în ianuarie, până la 109,9 miliarde euro, în contextul în care Ministerul Finanţelor a împrumutat în prima lună a anului 3 miliarde euro de pe pieţele externe, pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului.

Iar datoria publică a crescut numai în ianuarie cu 9,3%, în comparație cu finalul lui 2019.

Incidența negativă a datoriei publice asupra activității economice se manifestă printr-o serie de mecanisme de transmisie, cum ar fi anticiparea unei inflații ridicate, incertitudine mare, volatilitate economică accentuată și slăbirea disciplinei financiare.