Acesta este cel mai pesimist scenariu privind perderile provocate economiei româneşti de pandemia A (H1N1), potrivit Băncii Mondiale. Scenariul „optimist“: pierderi de trei miliarde de euro.
La nivel mondial, estimările Băncii Mondiale asupra impactului unei pandemii severe de gripă indică o pierdere de peste 2.000 de miliarde de dolari.
Cele mai mari pagube s-ar înregistra de pe urma eforturilor de prevenire a răspândirii virusului, care ar reprezenta 60% din total. Primele sectoare afectate ar fi turismul, transporturile şi alimentaţia publică, unde afacerile ar scădea, în medie, cu 20%. În Mexic, de unde se presupune că ar fi pornit gripa, autorităţile au închis restaurantele, serviciile neesenţiale şi au interzis evenimentele publice. În România, Ministerul Sănătăţii spune că este pregătit să ia măsuri similare, doar dacă este cazul.
„În trei luni de la izolarea tulpinii, România are capacitatea, prin Institutul Naţional „Cantacuzino”, de a demara producţia vaccinului. Atunci, institutul va putea înfiola cinci milioane de doze. România este una dintre cele opt ţări europene care au capacitatea de a produce vaccin antigripal, respectiv Franţa, Marea Britanie, Olanda, Elveţia, Italia, Germania şi Ungaria“, informează serviciul de presă al ministerului.
Al doilea val, din toamnă
Potrivit sursei citate, „până în prezent, OMS nu a comunicat izolarea tulpinii virusului A(H1N1), astfel încât ţările producătoare să poată începe producţia unui vaccin“. Informaţia este contrazisă de reprezentantul OMS în România, Victor Oslavsky: „tulpina virală a fost trimisă deja către producătorii din întreaga lume“. GlaxoSmithKline România confirmă faptul că a primit la sfârşitul lui mai tulpina necesară pentru dezvoltarea vaccinului. În România, au fost confirmate până săptămâna trecută 18 cazuri de gripă A. Deocamdată, nu există estimări oficiale asupra impactului bolii, iar oamenii de afaceri din sectorul privat nu se hazardează în aprecieri.
Potrivit unor cercetători epidemiologi, răspândirea pandemiei în Europa este întârziată cu circa două luni faţă de evoluţia de pe continentul american. În plus, perioada de vară încetineşte dezvoltarea gripei. În prezent, se lucrează la stabilirea ratei de răspândire a virusului. În funcţie de aceasta, în toamnă, când se aşteaptă al doilea val viral, va trebui vaccinată cel puţin 14% din populaţia României.
75% din afaceri au fost pierderile maxime suferite într-o singură lună de transporturile aeriene din Hong Kong în timpul crizei SARS, în timp ce media pierderilor în cele patru luni de vârf a fost de 50-60%
Pătrunderea pandemiei de gripă A (H1N1) pe teritoriul României ne-ar putea costa până la 14 miliarde de euro din PIB în cel mai rău scenariu posibil.
Cu zece ani în urmă, o gripă banală a făcut peste 100 de victime în România. În mod normal, media ultimilor cinci – şase ani arată că gripa este fatală pentru cel mult 20 de persoane. Numai că, în toamna lui 1998, virusul a fost foarte agresiv şi mutaţia suferită contracarată la timp. Ultimul virus apărut (H1N1), care a declanşat pandemia de Gripă A, a făcut până acum o singură victimă în Europa şi niciuna în România. Ar trebui să fim îngrijoraţi?
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care a ridicat gradul de alertă la cota şase, ar trebui să fim. La începutul săptămânii trecute, Ministerul Sănătăţii a înăsprit condiţiile de intrare în ţară a persoanelor din zone cu risc, în care gripa se manifestă acut. În cazul nefericit în care virusul ar scăpa de sub control pe teritoriul României, consecinţele ar fi grave. Un raport al Băncii Mondiale estimează că o pandemie de intensitate mică ar face 1,4 milioane de victime la nivel global, una medie ar ucide 14,2 milioane de persoane, iar una severă, 71,1 milioane. „La nivel mondial, gripa sezonieră face între 500 de mii şi un milion de victime în fiecare an“, spune Victor Oslavsky, reprezentantul OMS în România.
La fel de grave ar fi şi consecinţele economice. Acelaşi raport arată că în Europa şi Asia Centrală o pandemie de gripă de intensitate redusă ar determina o scădere economică de 2,1%, una medie – 4,8% iar una severă – 9,9%. „La nivel mondial, o pandemie de severitate scăzută ar contracta economia cu mai puţin de 1%, una medie ar determina o scădere a PIB-ului global de peste 2%, iar o pandemie gravă ar afecta economia mondială cu aproximativ 5%, ceea ce ar duce la recesiune globală“, menţionează raportul Băncii Mondiale.
Într-un articol publicat în Eurosurveillance, specialiştii Denise Coulombier şi Johan Giesecke afirmă că „este evident că evoluţia din Europa este foarte asemănătoare cu cea din Mexic. Este dificil de estimat întârzierea evoluţiei din Europa, dar se pare că ar fi vorba de o întârziere de una-două luni (faţă de evoluţia din Mexic, locul de origine a gripei A – H1N1, n.r.).“
Pregătiţi să închidem porţile
În mod surprinzător, actuala epidemie de gripă a apărut de unde se aştepta mai puţin. Pe când atenţia lumii medicale era îndreptată asupra Asiei, de unde au lovit gripa aviară şi SARS, gripa A a erupt în Mexic. Originea acesteia se bănuieşte a fi un porc, care nu a fost identificat. Până la mijlocul săptămânii trecute, în Mexic s-au înregistrat 6.241 de cazuri, dintre care 108 au fost fatale. Autorităţile mexicane au luat cele mai severe măsuri de prevenire şi combatere, au închis serviciile publice neesenţiale şi localurile, au sistat evenimentele sportive şi au restricţionat transporturile.
Un asemenea set de măsuri este pregătit la Ministerul Sănătăţii şi, potrivit serviciului de presă al instituţiei, „România are un Plan Naţional de Intervenţie în Pandemia de Gripă. Obiectivul principal este cel de stabilire a măsurilor şi mecanismelor de acţiune pentru asigurarea protejării populaţiei şi a societăţii împotriva ameninţării de pandemie de gripă şi de pregătire a sistemului de sănătate pentru a face faţă unei pandemii de gripă de mare amploare.“
Scenariu optimist, scenariu pesimist
Pierderile zilnice înregistrate de economia mexicană se ridică la 55 de milioane de dolari. Banca Mondială a alocat deja un ajutor de 25 de milioane de dolari pentru a sprijini achiziţia de medicamente şi alte 180 de milioane sunt destinate măsurilor de prevenire şi combatere a epidemiei. Potrivit instituţiei menţionate anterior, circa 60% din pierderile economice în cazul unei pandemii sunt cauzate de măsurile de prevenire şi combatere, care, pe lângă tratamentul antiviral şi vaccinare, mai înseamnă izolarea comunităţilor şi restricţionarea transportului şi a serviciilor.
„OMS a transmis tulpina virusului A (H1N1) către toţi producătorii de vaccin din lume“, spune reprezentantul organizaţiei în România. „Costurile acestor vaccinuri depind de fiecare producător.“
În sezonul de gripă 2008-2009, Ministerul Sănătăţii a cheltuit 33,72 milioane de lei pentru achiziţionarea a 3,1 milioane de doze de vaccin, care acoperă 17% din populaţie şi 81% din persoanele cu risc de îmbolnăvire. Aproximativ jumătate din dozele de vaccin, 1,6 milioane, au fost produse de Institutul Cantacuzino, cel care va dezvolta vaccinul pentru noua gripă.
„La sfârşitul lunii mai, GSK a primit de la OMS tulpina virusului necesară pentru dezvoltarea vaccinului candidat împotriva A H1N1“, spune Ciprian Marcu, director Public Health and Corporate Affairs la GSK România. „Producţia se desfăşoară în cadrul facilităţilor noastre din Germania şi Canada.“
Până la apariţia vaccinului, în circa 3-4 luni, tratamentul cazurilor confirmate se bazează pe medicamentaţia deja existentă, însă o epidemie nu poate fi combătută fără prevenire, prin vaccin. În cazul în care rata de răspândire ar fi similară cu cea din Mexic, pentru a ţine sub control o epidemie redusă autorităţile române trebuie să asigure vaccin pentru 14% din populaţie. Simularea unui caz de răspândire sever indică însă necesitatea vaccinării a 68% din populaţie, potrivit lui Denise Coulombier şi Johan Giesecke.
Până la mijlocul săptămânii trecute, în România erau înregistrate 18 cazuri de gripă A. La nivel mondial, numărul era de peste 39.600 şi aproape 170 de victime.
La nivel mondial, gripa sezonieră face între 500 de mii şi un milion de victime în fiecare an.
Victor Oslavsky, reprezentant OMS
3 mld. de euro ar fi impactul minim pe care pătrunderea pandemiei de gripă l-ar putea avea asupra economiei româneşti, potrivit Băncii Mondiale
14 mld. de euro este suma estimată, în cel mai pesimist scenariu, pentru pierderile pe care le-ar suferi economia românească de pe urma pandemiei de gripă A (H1N1)
Respiro în vacanţă de vară
Țara cu cele mai multe cazuri de gripă A (H1N1), 17.855 confirmate sau în curs de confirmare la mijlocul săptămânii trecute, sunt Statele Unite. Motiv pentru care unii specialişti contestă că Mexicul ar fi, de fapt, la originea pandemiei. Întârzierea cu care virusul se manifestă în Europa, de circa două luni, ar putea fi majorată de intrarea în vară, perioadă în care gripa se răspândeşte mult mai puţin. „Experienţa epidemiologică internaţională şi studiile permanente estimează că un al doilea val de răspândire a virusului urmează să se propage odată cu începerea anotimpului rece în emisfera nordică, moment în care virusul poate câştiga în agresivitate şi astfel devine mai puternic şi mai greu de învins de către organismul uman. Acesta este momentul pentru care trebuie să fim pregătiţi“, spune Ciprian Marcu de la GSK România. Din toamnă, însă, va apărea şi gripa sezonieră, care nu trebuie neglijată nici de producătorii de vaccinuri şi nici de autorităţi.
Impact în trecut
Epidemii
Gripa spaniolă din 1918-1919 a rămas de referinţă în toate studiile privind impactul unor maladii globale. Se estimează că ar fi fost responsabilă pentru decesul a 100 de milioane de oameni, fiind cea mai mare pandemie din istorie.
Următoarele pandemii, din 1957 şi 1968 au făcut, fiecare, peste un milion de victime. SARS şi Gripa aviară, epidemiile cele mai recente, au mai puţine victime, dar au avut costuri economice mult mai mari. SARS a cauzat economiei mondiale pierderi de 40 de miliarde de dolari doar în 2003 iar gripa aviară a provocat doar industriei alimentare din Asia pagube de peste 10 miliarde de dolari.
