„Nu avem un vaccin pentru sănătatea noastră mentală, ca și pentru sănătatea noastră fizică” a atras atenția de curând Lisa Carlson, președintele Asociației Americane de Sănătate Publică și administrator executiv la Școala de Medicină a Universității Emory din Atlanta.
Viața a fost stresantă înainte de pandemie, dar provocările noi au dus la o suprasolicitare psihică. Învățământul online, siguranța, dificultățile financiare, telemunca, gestionarea bolii și a morții au făcut viața mult mai dură. Izolarea, care poate duce la singurătate, a lovit oameni de toate vârstele. Mulți copii și adolescenți au pierdut oportunități importante pentru dezvoltarea socială.
Am stat de vorbă despre tema “sănătatea psihică” cu psihoterapeutul Geanina Aprodu din cadrul clinicii Bellanima.
”Starea de sănătate psihică este cea care ne conferă o capacitate de funcționare optimă, ajutându-ne să fim capabili să muncim, să studiem, să socializăm, să ne implicăm în diverse activități. Atunci când avem o stare psihică bună suntem capabili să ne înțelegem emoțiile și să le stăpânim, să ne implicăm în procese de rezolvare de probleme, să dăm dovadă de empatie, grijă și susținere față de oamenii din jurul nostru, să iubim și să fim iubiți, deci să trăim o viață frumoasă și cu sens”, ne-a explicat Geanina Aprodu.
Pandemia a scos la iveală vulnerabilitățile noastre
Psihoterapeutul spune că pandemia a pus la încercare toate aceste aspecte care caracterizează normalitatea stării noastre psihice. ”Pandemia generată de COVID-19 a afectat în mod cert sănătatea psihică, determinând o creșterea a anxietății, a sentimentelor de izolare și a neliniștii cu privire la accesul la îngrijire medicală, dar și cu privire la siguranța noastră fizică și psihică”, explică specialistul.
Un aspect interesant evidențiat este că pandemia a scos la iveală vulnerabilități pe care le aveam. ”Efectele pandemie asupra stării psihice a fiecăruia dintre noi s-au resimțit în funcție de vulnerabilitatea noastră și de prezența fricilor pe care le țineam ascunse în spatele unei aparente stări de bine”, explică Geanina Aprodu.
Practic, pandemia ne-a împins într-un punct cu totul nou: suntem nevoiți să lucrăm mai mult cu noi înșine. Suntem nevoiți să ne mulăm pe schimbările din mediul nostru de viață, fără a recurge la modalități distructive de adaptare.
Simptom de pandemie: creșterea consumului de alcool
Specialistul ne-a vorbit și despre studii realizate în ultimul an în ceea ce privește problemele psihice. ”Studiile realizate în 2020 au evidențiat că o mare parte dintre pacienții infectați cu COVID-19 au un risc crescut de a suferi o tulburare de stres post-traumatic, anxietate și depresie. În cazul pacienților cu suferințe psihice preexistente, aceștia au declarat că au putut observa o accentuare a simptomatologiei, mai ales a simptomelor anxioase și a tulburărilor alimentare (Balnc, J. et all, 2020). Alte probleme psihice acutizate sunt izolarea socială, ideația suicidară și suicidul”, spune Geanina Aprodu.
Ne-a dat și câteva exemple de simptome din timpul pandemiei. Printre cele mai importante se numără îngrijorarea, creșterea nivelului de stres, gândurile excesive despre boală și incertitudine, plânsul, greața, palpitațiile, tulburările de somn, tulburările alimentare, sentimentele de vinovăție pentru că nu știi cum ai putea să îi ajuți pe ceilalți, tendința de a amâna sau de a anula tratarea diferitelor probleme de sănătate și creșterea consumului de alcool.
Lucrurile nu arată bine în ceea ce privește sănătatea psihică a populației. Și totuși, ce este de facut? ”Este nevoie să fim mai creativi pentru a putea depăși situațiile problematice. Cu siguranță, pe perioada pandemiei, psihoterapia online sau in clinică poate fi o soluție – în ambele cazuri, pacientul este în siguranță și eficiența este aceeași. Tehnologia face parte din ce în ce mai mult din viața noastră și probabil că pandemia nu a făcut decât să grăbească momentul în care noi să utilizăm această resursă din ce în ce mai mult și în cazul psihoterapiei online”, ne-a explicat Geanina Aprodu.
Cum ne tratăm anxietatea
Psihoterapeutul ne-a vorbit și despre problema anxietăți în această perioadă. ”Gestionarea anxietății se poate realiza prin învățarea unor tehnici de management al stresului, reducerea consumului de social-media și a orientării excesive asupra știrilor cu referire directă la pandemie, căutarea de informații relevante care să ne dezvolte cunoștințele despre sănătatea psihică și nu numai, menținerea legăturilor cu prietenii sau familia, spiritualitatea, accesarea unor grupuri de suport, activitate fizică, citit, yoga, alimentație adecvată”, spune Geanina Aprodu.
Una dintre temele centrale ale ultimului an a fost cea a muncii de acasă. Sună bine să nu mai pierzi timpul în trafic sau să iei masa acasă (făcând astfel economii). Totuși, există și cealaltă față a monedei. ”La nivel teoretic câștigăm timp, dar îl pierdem la capitolul socializare. Dacă la început a fost o noutate și un sentiment diferit, după un timp, pentru unii dintre noi, munca de acasă s-a dovedit a fi mai copleșitoare decât credeam. Este dificil să ne delimităm rolurile atunci când toate activitățile sunt desfășurate în același spațiu, care uneori este insuficient”, ne-a explicat specialistul.
Geanina Aprodu a vorbit și despre anumite reglaje care s-au impus în viața de familie în această perioadă: ”Fără a generaliza, însă acolo unde lucrurile nu erau funcționale înainte de pandemie nu au cum să devină mai bune în momente de criză. Poate că sarcinile nu sunt bine împărțite, poate că rolurile nu sunt bine definite și corect asumate sau poate că nu am avut în trecut suficient timp să observăm comportamentul copilului nostru, iar acum suntem cumva forțați să o facem.
Nu mai putem să amânăm sau să evităm, pentru că acum lucrurile se desfășoară în prezența noastră. Atunci când ne simțim copleșiți de aceste trăiri înseamnă că avem nevoie să schimbăm ceva, și poate ideea de terapie de cuplu sau de familie poate să fie o soluție care să reechilibreze armonia în casa noastră și să reușim să ne simțim bine indiferent de mărimea acesteia”.
” Școala online nu acoperă dorința copiilor de a socializa”
Probabil una dintre cele mai afectate categorii de vârstă din ultimul an este cea a școlarilor. În cazul lor, riscul este ca, pe termen lung, efectele să fie inclusiv de natură educațională.. Dar și în cazul lor există riscuri de ordin psihic. ”Ceea ce pot spune din experiența mea din cabinet este că majoritatea copiilor își doresc să meargă la școală fizic și să socializeze.
La fel se întâmplă și în rândul adolescenților cu care eu lucrez în terapie, se declară dornici și nerăbdători să își vadă colegii și prietenii. Unii dintre ei nici nu își cunosc toți colegii, mă refer la cei din clasa a IX a care au început liceul în anul pandemiei. Relația dintre elevi și profesori este și ea pusă la încercare deoarece mare parte din interacțiunea de până acum a fost exclusiv online. Cu siguranță copiii au nevoie de interacțiunea directă atât cu profesorii cât și cu colegii, deoarece ei cresc și se dezvoltă prin aceste experiențe de învățare”, spune psihoterapeutul.
De asemenea, ne explică faptul că situația este mai dificilă pentru acei copii aflați la risc, sau cei cu suferințe psihice neidentificate clar înainte de pandemie. Pentru ei, lipsa prezenței fizice la școală, care reprezintă un cadru în care există mai mult control și claritate, a fost un dezavantaj major.
De aceea performanțele lor școlare au scăzut considerabil, unii ajungând chiar în situații problematice. Deseori opțiunea de a nu avea camera deschisă în timpul orelor îi face pe unii copii să considere că pot face multe alte activități în timpul orelor de clasă, să se joace, să hrănească o pisică sau de ce nu, să mai doarmă puțin. ”Din păcate, în ciuda eforturilor făcute de părinți de a le limita copiilor accesul la calculator, laptop, tabletă sau telefon, acum sunt în postura să îi încurajeze să petreacă multe ore pe zi în fața acestor dispozitive atât pentru activitățile de studiu cât și pentru cele complementare”, spune Geanina Aprodu.
Adolescenții și gândurile suicidale
Pandemia a creat un mediu propice pentru acutizarea unor suferințe psihice neobservate sau neexprimate complet înainte. A fost un mediu prielnic pentru accentuarea anxietății și apariția atacurilor de panică, pentru accentuarea însingurării și a izolării sociale, alături de creșterea manifestărilor de anxietate socială și nu în ultimul rând pentru accentuarea depresiei. ”Atunci când ne simțim singuri și în plus suntem obligați să fim singuri pentru că ni se interzice să interacționăm sau să ne mișcăm liber, sentimentele de neputință, de tristețe și lipsă de sens pot fi accentuate.
Emoțiile asociate sunt greu de gestionat iar gândul care apare este că, indiferent ce am decide să facem, nu ne va ajuta să ne simțim mai bine. Aceste emoții copleșitoare îi pot determina pe unii adolescenți să aibă gânguri suicidare, mai mult ei pot avea acces la informații și modele din mediul online care să le susțină aceste gânduri.
În astfel de situații este nevoie să îi ajutăm, să le fim aproape și să le arătăm că ne pasă și că îi înțelegem. Suferința psihică este la fel de importantă ca suferința fizică și trebuie tratată cu aceeași atenție și interes. În aceste cazuri, monitorizarea constantă a comportamentelor adolescentului este importantă, precum și căutarea unui suport adecvat prin apelarea la o persoana specializată”, concluzionează Geanina Aprodu, psihoterapeut.
”Să profităm de fiecare lucru bun care ni se întâmplă”
Discuția cu Geanina Aprodu se încheie într-o notă optimistă, în ton cu vremea prietenoasă de afară. ”Consider că în ciuda incertitudinii pe care o trăim în această perioadă, merită să ne concentrăm pe momentul prezent, să ne adaptăm și să profităm de fiecare lucru bun care ni se întâmplă, chiar dacă sunt lucruri simple precum răsăritul și apusul soarelui.
Emoțiile, indiferent de felul lor, se creează în interiorul nostru și sunt răspunsul modului în care noi gândim și interpretăm situațiile din jur. Dacă este să revin la sănătatea mintală care susține o funcționare psihică optimă, aș spune că lucrul asupra flexibilității gândirii și acțiunii noastre, alături de capacitatea de a ne accepta așa cum suntem, cu bune și cu rele, ne vor ajuta să ne bucurăm de viață și ne vor reda și optimismul”, ne transmite psihoterapeutul clinicii Bellanima, Geanina Aprodu.
