Publicația grecească Kathimerini vine cu o altă imagine asupra epidemiei de COVID. Publicația scrie că situația de acum trezește amintirea unor scene de război în Balcani.
Medici insuficienți, paturi insuficiente: în Balcani, serviciile de sănătate fragile sunt pe marginea prăpastiei în condițiile unei creșteri vertiginoase a cazurilor de coronavirus, situație care le amintește unora de haosul războaielor din anii 1990, scrie Kathimerini.
Coșmarul tuturor, prăbușirea sistemului sanitar, începe să devină o realitate în această regiune săracă, deși inițial reușise să țină sub control pandemia prin adoptarea unor măsuri restrictive extinse.
În Bosnia, un medic relatează pentru agenția France Presse, sub protecția anonimatului, că îi este greu să facă față numărului mare de pacienți a căror viață depinde de un fir de păr.
„Situația îmi amintește de război și există riscul ca aceasta să se înrăutățească în timpul iernii. Putem face munca a trei oameni, dar nu a cinci”.
Al doilea val este mult mai puternic decât în primăvară, evidențiind lipsurile din sistemele de sănătate care suferă din cauza lipsei resurselor, a medicilor sau a asistenților medicali care au plecat în vestul Europei.
Balcanii de Vest înregistrează o migrație masivă, în special a tinerilor bine pregătiți care doresc să scape de șomaj, corupție și salarii mici.
De la începutul crizei, în luna martie, au fost înregistrate circa 10.000 de decese, aproape jumătate dintre acestea producându-se în ultima lună.
„Nu sunt locuri”
Bosnia, Macedonia de Nord sau Muntenegru sunt printre primele zece țări din Europa în ceea ce privește rata mortalității în raport cu populația, potrivit calculelor realizate de AFP.
Puternic presate de constrângerile economice, guvernele nu au mai impus din nou măsuri drastice, preferând să pună în aplicare restricții în privința orarului de funcționare a restaurantelor și barurilor.
Încă dinainte de pandemie, Balcanii înregistrau una dintre cele mai scăzute raporturi medic-populație din Europa, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Astăzi, numărul medicilor a scăzut și mai mult din cauza infectărilor.
În Serbia, circa 2.000 de medici au fost nevoiți să se izoleze în timp ce spitalele erau inundate de pacienți.
„Nu am văzut niciodată așa ceva în întreaga mea carieră”, a spus Rade Panic, președintele unui sindicat al medicilor sârbi, cu o voce tremurândă, pentru postul de televiziune N1.
„Nu am avut locuri pentru pacienții considerați tineri din punct de vedere medical, nu am avut unde să-i transfer”, a adăugat anestezistul, care lucrează în „zona roșie” a unui spital COVID-19.
„Relații”
Belgradul nu mai are paturi de spital disponibile și autoritățile încearcă sub presiune să creeze două noi unități medicale.
Kosovo, unde, înainte de criză, lipsa medicilor îi obliga pe locuitori să meargă în țările vecine, are în vedere transformarea unor vechi hoteluri în spitale improvizate.
Veprim Morina, 33 de ani, antrenor sportiv, a contractat virusul, dar, când a mers la un spital din Pristina, l-au dat afară. Medicul „mi-a spus să-mi iau tratamentul acasă”, a spus el pentru AFP.
A reușit să găsească o asistentă medicală care să-l trateze acasă, așa cum face oricine are mijloacele economice necesare. Pentru a obține un pat în spital, trebuie să ai „relații” și „mult noroc”.
În Albania vecină, cel puțin 300 de pacienți bogați au plecat în străinătate prin intermediul unor zboruri medicale, în principal către Turcia. Costul fiecăreia dintre aceste călătorii în scopuri medicale se ridică la zeci de mii de euro.
La rândul său, guvernul Macedoniei de Nord rechiziționează spitale private, deoarece spitalele publice sunt supraaglomerate. „Este din ce în ce mai greu”, a declarat ministrul Sănătății Venko Filipce săptămâna trecută.
Speranța unui vaccin
În fața clinicilor din Skopje, familiile pacienților aduc alimente și uneori medicamente. „Dezastru și dezorganizare. Nimeni nu răspunde la telefoane ore în șir”, povestește un bărbat care a încercat să obțină informații despre o rudă. Personalul medical „luptă, dar nu le pot face pe toate”.
La o clinica de boli infecțioase din Pristina, care este arhiplină, familiile ajută și ele cum pot. „Nu este cel mai bun lucru, din cauza riscului, dar numărul mare de pacienți și numărul mic de medici obligă familiile să rămână (cu pacienții)”, a spus Jehona Zhitia, care îl îngrijește pe soțul ei bolnav.
Medicii croați au avertizat, de asemenea, în legătură cu lipsa de personal și echipamente într-o scrisoare semnată de șase organizații profesionale. Peste 2.100 de pacienți sunt tratați, dar sistemul se va „prăbuși” dacă acest număr va ajunge la 3.000, avertizează aceștia.
Autoritățile din regiune sunt împărțite între criza sanitară și nevoia de a proteja economiile fragile. „Suntem prea săraci pentru a repeta totul de două ori”, spune economistul croat Ljubo Jurcic.
În Bosnia, aproape totul rămâne deschis, magazine, cinematografe, săli de sport, deoarece țara nu poate finanța măsuri pentru ajutorarea companiilor sau a angajaților acestora.
Jasmina Smajic, șefa echipelor care tratează cele mai dificile cazuri de la Spitalul din Tuzla, ar dori mai multe măsuri, deoarece se teme de „consecințe catastrofale”. Își pune toate speranțele în vaccinuri. „Vaccinul îmi dă speranță, dacă vom avea acces la el nu peste prea mult timp”.