În acest context, Paneuropa România inițiază un proces de consultare publică pentru elaborarea unui document strategic de lucru (white paper) care va contura prioritățile României în domenii esențiale precum energia, apărarea, digitalizarea, securitatea cibernetică, inovația, tehnologia și inteligența artificială (AI), guvernanță, investițaii susținute și competitivitate, domeniul semiconductorilor, sectorul farmaceutic, automotive, transporturi, dar și dezvoltarea competențelor profesionale adaptate pieței muncii actuale.

Acest document va fi înaintat în luna februarie Comisiei Europene, prin intermediul Uniunii Paneuropene, și Guvernului României.

„Documentul reprezintă un plan de acțiune în linie cu recomandările Raportului Draghi și vine în urma recentei Reuniuni Paneuropene organizate la București, alături de Academia de Studii Economice – FABIZ și reprezentanți ai mediului de afaceri din România.

Scopul nostru este clar: să susținem competitivitatea Europei și să poziționăm România ca un jucător activ la nivel european”, a declarat Alexandru Nazare, președintele Paneuropa România.

De ce este acest demers crucial?

Potrivit lui Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, România are una dintre cele mai ridicate dependențe economice de UE, cu peste 90% din comerțul exterior orientat spre statele membre, ceea ce impune o strategie coerentă pentru maximizarea avantajelor.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, subliniază necesitatea schimbării paradigmei: “România trebuie să își apere mai bine interesele și să devină un actor activ în arhitectura decizională europeană”.

“Ne aflăm într-un moment critic pentru viitorul Europei. Uniunea Europeană, așa cum a fost concepută acum un secol de liderii paneuropeni, riscă să-și piardă relevanța dacă nu acționăm decisiv. Este timpul să facem Europa măreață din nou”, a transmis Alain Terrenoire, președintele Uniunii Internaționale Paneuropene.

Prioritățile strategice pentru România și Europa

În cadrul planului de acțiune, Paneuropa România propune mai multe inițiative-cheie, printre care:

  • O reprezentare mai puternică la Bruxelles în domeniul energiei – România trebuie să susțină o strategie europeană clară privind prețurile la energie, reducerea birocrației și creșterea investițiilor în surse regenerabile și tehnologii de stocare a energiei.
  • Creșterea cheltuielilor pentru apărare și dezvoltarea unei industrii europene competitive – Într-un context global tensionat, doar 10 din cele 27 de state membre UE îndeplinesc cerința NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare. România trebuie să pledeze pentru măsuri concrete de consolidare a capacităților militare și tehnologice.
  • Construirea unui “scut cibernetic” european – Amenințările cibernetice și războiul hibrid necesită o strategie unitară în securitate digitală. Luca Tagliaretti, Director al Centrului European pentru Competențe în Securitate Cibernetică, susține că Europa trebuie să investească în tehnologii emergente și soluții inovatoare pentru protejarea infrastructurilor critice.
  • Accelerarea digitalizării și a adopției A.I. – România poate juca un rol-cheie în digitalizarea Europei, valorificând forța de muncă IT și dezvoltând parteneriate între universități și sectorul privat pentru susținerea inovației și a noilor tehnologii.
  • Modernizarea infrastructurii și conectarea României la rețeaua transeuropeană de transport – Poziția strategică a țării trebuie exploatată prin finalizarea rapidă a autostrăzilor, modernizarea căilor ferate și îmbunătățirea transportului intermodal.
  • Inovație și competitivitate industrială – România poate deveni un hub de cercetare și dezvoltare în domeniul auto și al noilor tehnologii, după modelul Silicon Valley, susținând astfel un ecosistem industrial competitiv la nivel european.

Oportunitate pentru mediul privat și asociativ: consultările continuă

Paneuropa România încurajează actorii din mediul privat, academic și asociativ să contribuie activ la acest demers. Consultările sunt deschise până la data de 24 februarie, iar contribuțiile variate și relevante vor îmbogăți documentul final.

“Este esențial ca România să nu fie doar un receptor de politici europene, ci un contributor activ. Paneuropa România își propune să acopere acest decalaj și să genereze propuneri de politici publice care să susțină interesele naționale în arhitectura europeană”, subliniază Alexandru Nazare.

Despre Paneuropa România

Săptămâna trecută, la București, a fost inaugurată noua reprezentanță Paneuropa România, condusă de Alexandru Nazare în calitate de președinte, marcând reluarea activității țării noastre în cadrul Uniunii Internaționale Paneuropene după 80 de ani. Aceasta este cea mai prestigioasă mișcare de unificare europeană și organizația care a pus bazele Consiliului European și, ulterior, ale Uniunii Europene.

În noiembrie 2023, România a fost validată ca membru cu drepturi depline al Uniunii Internaționale Paneuropene (UIP), consolidând astfel poziția sa în arhitectura decizională europeană.

Obiectivele strategice ale Paneuropa România:

  • Crearea unei voci mai puternice pentru România la nivel european
  • Sprijinirea Guvernului și Parlamentului în adoptarea unor politici coerente și proactive
  • Promovarea intereselor strategice ale României în domenii-cheie
  • Implicarea României în deciziile europene încă din faza de inițiere, nu doar de implementare

“România are oportunitatea să își redefinească rolul în Europa. Acum este momentul să transformăm această viziune în realitate prin acțiuni concrete și strategii coerente la nivel European,” a concluzionat Alexandru Nazare.