Așa ar fi trebuit să sune știrea prezentată de televiziuni cu ocazia deschiderii acestui sezon estival. Dar acest lucru putea deveni realitate doar dacă trăiam într-o țară în care declarațiile politice și nu numai erau asumate de cei care le fac. Însă așa suntem nevoiți, și în acest an, și în 2012, probabil chiar și în 2013, să sperăm că poate la anu’ care va să vină vom avea și noi, românii, o autostradă până la mare.
Mai în glumă, mai în serios, ceea ce s-a întâmplat cu francezii de la Colas ne face demni de Cartea recordurilor. Unii au aruncat cu noroi în alții și reciproc. Dar noroiul l-am încasat tot noi, contribuabilii români, care ne-am putea trezi că avem de achitat despăgubiri fostului constructor, dacă francezii vor câștiga în instanță un eventual proces. Lăsând la o parte urmările, cert e că dreptatea e undeva la mijloc. Reprezentanții constructorului susțin că nu li s-au pus la dispoziție terenurile necesare, iar traseul a fost modificat de mai multe ori. Tind să cred că este adevărat, dacă ne uităm la alte proiecte similare. De exemplu, doar la autostrada București-Ploiești, unde traseul a fost modificat după bunul plac al proprietarilor de teren. Mai mult, de-abia zilele trecute autoritățile locale din Constanța au semnat unele acte legate de exproprieri.
De partea cealaltă, oficialii de la Transporturi spun că firma Colas nu a obținut autorizațiile necesare construcției și că au cerut și bani în plus, nu mai puțin de 16 milioane de euro, conform ministrului Anca Boagiu. O astfel de practică este des întâlnită la constructorii de autostrăzi din România. În urmă cu ceva ani, americanii de la Bechtel au trimis o factură cu decont la Compania de Drumuri unde apăreau mese de biliard, televizoare, ceasuri. Mai mult, în ultimii ani prețurile materialelor de construcții au scăzut, astfel că francezii nu aveau un motiv întemeiat pentru suplimentarea plății, lucru constatat și de consultant, potrivit căruia modificarea traseului pe 14 din cei 20 km trebuia să aducă o economie de cinci milioane de euro.
Iar acum ministrul transporturilor ne promite că, până în august, vom avea selectat un alt constructor și că lucrările vor fi începute până la finele anului fără a „conduce la decalaje de termene“. De câte promisiuni de acest fel vom mai avea parte? De multe, pentru că 2012 e an electoral, iar unii mai cred în astfel de declarații.