Scăderea pieței mondiale a ceasurilor – vorbim despre cele originale, fără a lua în calcul piețele neagră sau gri – a devenit vizibilă încă de la jumătatea anului trecut. Raportul Federației Industriei Producătoare de Ceasuri din Elveția (FH) pentru primul trimestru al lui 2016 și, mai ales, datele pentru martie, au darul de a pune în gardă orice producător, de la Swatch la Certina și de la Rolex la Vacheron Constantin. În primele trei luni ale acestui an valoarea totală a ceasurilor exportate de industria elvețiană de profil a scăzut cu 8,9% până la 4,6 miliarde de franci (4,2 mld. euro), însă acest recul nu pare să îi sperie pe marii producători. „Piața amercană este dinamică și Europa rămâne bine poziționată chiar dacă în Franța turismul a scăzut generând o reducere a vânzărilor de ceasuri. Piețele asiatice arată un mix de rezultate, în timp ce Japonia continuă să progreseze“, a menționat în raportul său din aprilie Jean-Claude Biver, președintele diviziei de ceasuri a marelui grup LVMH. Aceste cuvinte nu fac însă decât să ascundă realitatea crudă după un paravan care, pe zi ce trece, devine tot mai străveziu. În martie, exporturile mărcilor elvețiene au scăzut cu nu mai puțin de 16,1% până la 1,47 mld. franci, acesta fiind cel mai slab martie din 2009 încoace.
Revenind la datele aferente întregului trimestru, mai puțin alarmante și mai corecte pentru o analiză, este limpede că cea mai mare piață, Hong Kong, se prăbușește dramatic. Scăderea este de 31,6% până la 596,7 milioane de franci. A doua piață mondială a ceasurilor, cea din Statele Unite, înregistrează un recul de 15,4%. Nici China nu pare să își revină după rezultatul slab din 2015 scăzând cu 7,4%. Din Top 10 doar Japonia (+14,2%) și Germania (+5,6%) reușesc să raporteze creșteri, în timp ce Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe, Singapore și Franța au raportat scăderi mici dar constante.
Ceasurile „Swiss Made“ își pierd strălucirea
Cei mai mulți cumpărători de ceasuri pun semnul egal între piesele high-end și Elveția. Într-adevăr, dacă judecăm după valoarea totală a ceasurilor exportate în 2015, circa 20 de miliarde de euro, statul din centrul Europei este lider autoritar, însă dacă luăm în calcul numărul de unități produse, Elveția deține doar 3% din total. Multe alte state, printre care China, Hong Kong, Franța, Germania sau Marea Britanie produc ceasuri care „fură“ din piața elvețienilor. Doar că valoarea acestor piese este mult mai mică. Astfel, în timp ce prețul mediu al unui ceas produs în China este de 3,5 euro, iar al unuia din Hong Kong de 21 de euro, piesele elvețiene au o valoare medie de 660 de euro. Deși un indicator asemănător al ceasurilor produse în Franța sau Germania nu este încă disponibil este limpede că mărcile din aceste țări sunt tot mai căutate. Iar acest fapt este dovedit chiar de valoarea exporturilor care are o cu totul altă direcție decât cea a elvețienilor. Astfel, anul trecut, în timp ce elvețienii pierdeau 3%, francezii creșteau cu 17% până la 2,6 miliarde de euro, iar nemții cu 14% până la 2,1 miliarde de euro.
Mai puțin cunoscute decât vecinele lor estice, mărci franceze precum Michel Herbelin și Pequignet au tot mai mulți adepți. Având atelierele amplasate în regiunea Franche-Comté, la doi pași de Elveția, acestea produc piese cât se poate de elegante și fiabile. De asemenea, în Germania înfloresc câteva mărci pe care cunoscătorii au reînceput să le caute. Pe lângă A. Lange & Sohne sau Glashütte Original, în Saxonia se remarcă Tutima și Nomos. Primul este un brand care, odinioară, producea ceasuri pilot pentru Bundeswehr, iar cel de-al doilea s-a născut în 1990 și are deja aproape o duzină de calibre dezvoltate in-house. Din Marea Britanie vine un brand, Bremont, deja lăudat de mulți și care a încheiat colaborări fructuoase cu Jaguar, Boeing sau organizatorii Cupei America la iahting, eveniment a cărui ediție din acest an începe peste doar câteva zile. În acest context, la care se adaugă explozia curentului smartwatch, zilele de glorie ale industriei elvețiene de ceasuri par să rămână o amintire.
(Articol publicat în revista Capital apărută pe 2 mai 2016)
