Kim Jong Il, dictatorul nord-coreean din a doua generaţie care a sfidat condamnarea mondială construind arme nucleare în timp ce poporul său suferea de foame, a murit sâmbătă, după cum a relatat organul naţional media azi dimineaţă, transmite Bloomberg. Vestea morţii dictatorului a atras după sine alertă ridicată pentru armata din Coreea de Sud şi scăderi pe pieţele asiatice, cele mai afectate fiind moneda şi bursa sud-coreene, pe fondul temerilor în creştere privind instabilitatea politică în regiune post-Kim Jong Il.
Un anunţ guvernamental făcea apel la poporul nord-coreean pentru a-l “urma loial” pe fiul dictatorului, Kim Jong Un. Kim a murit sâmbătă la vârsta de 69 de ani pe fondul unei epuizări provocate de o boală, în timpul unei călătorii interne cu trenul, potrivit Korean Central News Agency. Kim a avut probabil un accident vascular cerebral în august 2008 şi poate, de asemenea, a contractat un cancer pancreatic, potrivit ştirilor sud-coreene.
Coreea de Sud a declarat alertă maximă pentru armata sa, iar preşedintele Lee Myung-bak a convocat consiliul de securitate naţională după ştirile despre moartea lui Kim.
Căderi în lanţ
După anunţul morţii lui Kim Jong Il, toate pieţele asiatice înregistrau scăderi pronunţate. Moneda sud-coreeană, won-ul, pierdea peste 1,6% până la minimul ultimelor două luni, de 1.177,35/dolar american, iar obligaţiunile guvernamentale erau în cădere după ultimele ştiri. Indexul Kospi al bursei sud-coreene din Seul suferea cea mai dramatică scădere dintre indicii asiatici, de 4%.
Indicele bursei din Hong Kong, Hang Seng, pierdea 2,5%, cel al bursei din Singapore, Strait Times, era în picaj cu 1,5%, iar indicele nipon Nikkei 225 se deprecia cu 1,1%. De asemenea, bursa din Shanghai cădea cu 2,6%.
Sfidând SUA şi restul lumii
“Dacă nu există nicio confruntare, nu există nicio semnificaţie pentru arme”, i-a spus Kim Jong Il secretarului de stat american Madeleine Albright, în anul 2000 la o întâlnire în capital Pyongyang (Phenian).
Aceste cuvinte au căpătat o semnificaţie sporită în 2009, când Kim a sfidat ameninţările de sancţiuni din partea Naţiunilor Unite testând un al doilea dispozitiv nuclear şi o rachetă balistică, care din punct de vedere tehnic erau capabile să lovească până în Alaska.
În anul următor, Coreea de Nord a atacat militar, atrăgând imediat avertismele dure din partea SUA şi Coreei de Sud. O investigaţie internaţională a acuzat regimul lui Kim pentru scufundarea unui vas sud-coreean, în martie 2010, ucigând 46 de marinari.
Opt luni mai târziu, Coreea de Nord a bombardat o insulă sud-coreeană, omorând doi soldaţi, doi civili şi incendiind câteva case. Evenimentul a urmat după raportul unui om de ştiinţă american, potrivit căruia ţara a făcut progrese formidabile în programul său de îmbogăţire a uraniului.
<iframe width="640" height="480" src="https://www.youtube.com/embed/7zT8lKweG00" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>