Ieşirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro în ianuarie, 7,57 miliarde de euro în februarie, 1,91 miliarde de euro în martie şi 4,89 miliarde de euro în aprilie. Accelerarea retragerilor din ultimele luni a fost provocată şi de speculaţiile privind introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, deşi autorităţile de la Atena au dezminţit un astfel de scenariu.

Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

"În privinţa posibilităţii intrării Greciei în incapacitate de plată avem toate instrumentele necesare pentru a gestiona situaţia cât mai bine, chiar dacă am intra în ape neexplorate. În acest moment nu pot fi făcute previziuni pe termen lung", a declarat Mario Draghi într-un interviu acordat cotidianului italian Il Sole 24 Ore.

"Ar fi ideal un acord rapid cu Grecia, dar mingea se află în terennul Guvernului de la Atena. BCE face tot posibilul pentru facilitarea unui acord. Nu este doar în interesul Greciei, ci şi al zonei euro să rămânem împreună", a spus Draghi.

Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru declanşarea "stării de urgenţă", din cauza riscului intrării Greciei în incapacitate de plăţi, afirma cu puţin timp în urmă Guenther Oettinger, comisarul UE pentru Economie şi Societate Digitală, în timp ce premierul elen Alexis Tsipras a îndemnat liderii europeni să fie "realişti".

Negocierile Greciei cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional au intrat într-un nou impas, astfel că economia Greciei ar urma să intre în incapacitate de plăţi de la 1 iulie. "Trebuie să elaborăm un plan de urgenţă pentru că Grecia ar urma să ajungă într-o stare de urgenţă", a atras atenţia Guenther Oettinger. "Sursele energetice, salariile şefilor poliţiei, resursele medicale şi produsele farmaceutice trebuie asigurate", a adăugat reprezentantul Germaniei în Comisia Europeană.

Însă premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austerităţii, le-a cerut liderilor europeni să îşi schimbe atitudinea.

"Vom aştepta cu răbdare până când instituţiile financiare vor deveni realiste", a declarat Tsipras pentru cotidianul grec Efimerida ton Syntakton. "Nu avem dreptul să îngropăm democraţia europeană în locul unde s-a născut", a adăugat Tsipras. În cazul intării în incapacitate de plăţi, Grecia riscă să fie exclusă din zona euro şi să organizeze alegeri legislative anticipate.

Funcţionari ai Uniunii Europene au avut vineri primele discuţii oficiale despre cel mai pesimist scenariu în cazul Greciei. Reprezentanţi ai ţărilor din zona euro, reuniţi la Bratislava, au stabilit că există trei scenarii în cazul Greciei, dintre care cel mai bun, cel al ajungerii la un acord rapid cu creditorii, este cel mai improbabil. Al doilea scenariu ar fi prelungirea actualului program de asistenţă financiară, care expiră la sfârşitul lunii iunie, exact în momentul în care Grecia trebuie să achite către FMI 1,6 miliarde de euro. Funcţionarii europeni au abordat pentru prima dată la nivel oficial al treilea scenariu – cel mai pesimist – cel al intrării Greciei în incapacitate de plăţi.

Reprezentantul Greciei prezent la reuniune a dat asigurări că Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras va face totul pentru ajungerea la un acord cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Acordul ar debloca ultima tranşă, de 7,2 miliarde de euro, solicitată de Atena în cadrul actualului plan de asistenţă financiară, în valoare de 240 de miliarde de euro.

Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană.

Grecia trebuie să ramburseze la 30 iunie 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte mult să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii şi condiţionată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.