Acum câteva săptămâni, Radu şi Ileana s-au urcat împreună cu cei patru copii ai lor în minibuz în oraşul lor Iaşi din România. După două zile au coborât la Duisburg. Fără mijloace de existenţă. Cu ajutorul unor cunoscuţi au găsit un loc unde să stea şi încasează deja 773 euro pe lună de la caseria municipală. Acesta este ajutorul social pentru copii.

Cei maturi nu au dreptul, dar aceştia nu se plâng deloc. Dacă Radu ar continua să lucreze în România ca liftier, ar avea cel mult 110 euro. "Noi nu ne permitem o astfel de generozitate" spun autorităţile oraşelor germane şi trimit petiţii la guvernul de la Berlin pentru a stopa afluenţa sărăciei din Bulgaria şi România în Germania. Duisburg are cheltuieli cu întreţinerea imigranţilor nedoriţi în valoare de 18 milioane de euro pe an, iar Mannheim aproape de două ori pe atât.

Săptămânalul "Der Spiegel" a citat recent un fragment dintr-o scrisoare a procuraturii din Duisburg, care realizează o anchetă împotriva a trei cetăţeni ai României: "De cel puţin un an observăm o creştere neobişnuită a infracţionalităţii de stradă în executarea bandelor româneşti, care deseori sunt clanuri de familii". În niciun document oficial nu se menţionează că este vorba de ţigani. Nu există pe această temă nicio statistică. În Germania, celebră prin corectitudinea politică, se evită ca focul cuvântul ţigan, deşi văd toţi că tocmai ei sunt cei care îşi caută norocul şi banii în Germania. Şi vor fi şi mai mulţi.

Alături de polonezi, românii sunt cel mai mobil popor din Europa. Un milion de români şi-au găsit deja un loc de muncă în Italia şi 900.000 în Spania. Acolo le este mai uşor din cauza asemănării limbilor. Acestea sunt cifre impunătoare, având în vedere că populaţia României este de 19 milioane de persoane.
În anul 2008, deci la abia un an de la intrarea României în UE, emigranţii au trimis 9 miliarde de euro în conturile familiilor lor din ţară. Criza face însă ca atât românii cât şi bulgarii să manifeste un interes tot mai mare pentru ţările din nordul Europei.  "Nu suntem suficient de duri faţă de oamenii care vin la noi din celălalt capăt al lumii pentru a beneficia de sistemul nostru de sănătate" – a spus recent premierul David Cameron. Ministrul muncii din guvernul său, Iain Duncan Smith, nu-şi face iluzii că sunt în Europa oameni care "se mută dintr-o ţară în alta în căutarea unui loc, unde ajutorul social este cel mai generos".
În Germania astfel de cuvinte ar fi de neimaginat.

Nemaivorbind de măsurile preşedintelui Nicolas Sarkozy care a trimis mii de imigranţi din Bulgaria şi România în ţările lor. "Va trebui să ne concentrăm pe eforturile de a îmbunătăţi existenţa acestor oameni în ţările lor" – spune Markus Löning, împuternicitul guvernului german. "Este prea multă corectitudine politică în această problemă" – afirmă mediile germane.

Deutsche Welle informa recent că Deutscher Städtetag, Consiliul Oraşelor Germane, a cerut ajutor guvernelor federal şi de land, precum şi Uniunii Europene. Preşedintele reprezentanţei oraşelor germane, primarul general al capitalei bavareze München, Christian Ude, a ţinut să sublinieze totuşi că, "în Germania, trăiesc mulţi români şi bulgari, care s-au integrat de minune".
În acelaşi timp,  Ude a adăugat că "din ambele ţări provin şi multe persoane care în patria lor au trăit în condiţii foarte grele, adesea în sărăcie şi care au pornit în căutarea unui trai mai bun".

Christian Ude a arătat că motivul pentru care aceşti oameni şi-au părăsit ţara este "individual de înţeles", dar că oraşele afectate de imigraţia masivă din sud-estul Europei nu mai fac faţă problemei, pe de o parte deoarece programele de integrare sunt insuficiente, pe de alta pentru că cei în cauză nu fac uz de ele.
Problema imigrării a intrat şi în atenţia autorităţilor române scrie Evenimentul zilei. Premierul Victor Ponta i-a promis lui Francois Hollande că îi va lua pe romi din Franța și-i va aduce în România, unde îi va angaja în fabrici. Reprezentanții etniei cred că, în cel mai bun caz, e vorba de o glumă. Conform sursei citate, din 1989 încoace, circa 100 de milioane de euro s-au cheltuit pentru integrarea romilor, potrivit deputatului Nicolae Păun, reprezentantul etniei în Parlament. Din aceştia, 15 milioane au venit de la stat, iar 85 din fonduri europene. Păun acuză prea mica implicare a Guvernului: „Strategia pentru îmbunătăţirea romilor din 2001 nu a fost bugetată. La sfârşitul anului trecut, a fost elaborată o nouă strategie pentru romi. Zilele trecute am aflat că nici aceasta nu a fost bugetată”.