Panică totală: Americanii se tem de recesiune, europenii de o criză în zona euro

Totodată, Rusia împrăştie disprețul faţă de Occident şi îşi împinge duşmanii politici într-o criză energetică, iar partidul comunist din China cultivă frica de pandemie provocată de coronavirus şi îşi întăreşte autoritatea, strivind revenirea economiei mondiale, susțin ferm analiștii economici, potrivit Mediafax.

Pe scurt, crize există pe toate continentele, iar teama ajunge la cote maxime. Războiul din Ucraina, concurenţa pentru supremaţie economică şi supremația geopolitică, pandemia provocată de coronavirus şi criza financiară mondială au creat furtuni economice pe fiecare continent. Dacă aceste furtuni s-ar întâlni curând, ar fi un dezastru. Totuși, există șanse ca acest dezastru să nu apară curând.

SUA se tem enorm de apariția recesiunii

În prezent, în Statele Unite ale Americii, inflația a ajuns deja la un nivel alarmant de mare, astfel încât Banca Centrală este pregătită să sacrifice economia națională pentru a frâna scumpirile. Inflaţia este ceva nou în SUA.

Arma secretă a Băncii Centrale din SUA este majorarea dobânzii. În prezent, oficialii americani se tem enorm de apariția recensiunii. Convingerea că Fed (Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii) va acţiona rapid pentru a aduce economia într-o aterizare lină, s-a dovedit a fi o fantezie iluzorie.

Recesiunea provocată de criza financiară mondială izbucnită din SUA a însemnat: locuri de muncă distruse, şomaj, inegalitate socială. Acea criză financiară l-a adus pe Donald Trump la Casa Albă, care i-a îndepărtat atunci pe aliaţii politici ai Americii. Însă lupta hotărâtă a Fed şi a administraţiei preşedintelui Joe Biden a făcut să aducă recesiunea în SUA şi să îl coste pe acesta al doilea mandat prezidențial.

În prezent, Donalt Trump pândește atent şi încinge spiritele și nici măcar Fed nu mai asigură acum că nu va veni recesiunea în SUA.

UE se teme acum de o criză euro

În Europa, Banca Centrală Europeană abia acum s-a angajat să lupte împotriva inflaţia. Această luptă înseamnă renunţarea la un mecanism prin care proteja economiile vulnerabile din zona euro şi ţinea jos costurile de finanţare ale unor state ca Italia, Grecia, Spania şi Potugalia.

La primul semnal de război contra inflaţiei, costurile de finanţare ale Italiei au explodat, provocând teama că vine o nouă criză a datoriilor europene, motiv pentru care BCE a acţionat prompt, anunţând un nou mecanism de protecţie. Dar până la următoarea criză euro, Europa trece printr-o criză energetică care se transformă rapid într-o criză financiară. Totul se scumpeşte în zona euro şi în UE.

Pentru naţiuni europene, precum Estonia, această criză financiară este acceptabilă dacă înseamnă protecţie faţă de agresiunile militare ale Rusiei. Acolo, teama de tancurile ruseşti este mult mai mare decâte teama de sărăcie.

De altfel, pentru Germania şi Franţa, fricile actuale din Europa de Est sunt de neînţeles. Guvernul de la Berlin a considerat mereu că Rusia este un partener de încredere. La fel şi Guvernul de la Paris, care are o imagine romantică despre Rusia şi regimul comunism. Războiul din Ucraina, însă, a schimbat lucrurile şi pentru cele mai mari economii europene. Totuşi, acolo, teama de război este mai slabă decât nostalgia afacerilor pierdute cu investitorii ruși.

Spre exemplu, Wintershall, o companie uriaşă de gaze naturale din Germania, subsidiară a gigantului BASF, a transportat prin conducte gaze naturale ruse de 14 miliarde de euro, potrivit informaţiilor NGO Global Witness. Acest parteneriat cu Gazprom i-a adus profituri de 400 de milioane euro, cu toate că businessul german a promis că nu va mai face afaceri pentru Rusia. Gazprom este acum istrumentul prin care Guvernul de la Moscova îşi transformă gazele naturale în bani pentru maşinăria de război cu care încearcă să cucerească acum Ucraina.