Acest vot a fost cerut de Papandreou după ce a anunţat un referendum privind planul european de salvare a ţării, un proiect abandonat, doar trei zile mai târziu, după ce a provocat panică pe pieţele financiare.
Votul a fost obţinut cu 153 de voturi pentru din 298 de scrutine exprimate. 145 de parlamentari au votat împotriva guvernului, a declarat preşedintele şedinţei. Rezultatul nu era garantat după ce unii membri ai partidului socialist (PASOK) al lui Papandreou au ameninţat ca vor vota împotrivă şi în timp ce majoritatea partidului nu a încetat să se reducă în ultima săptămână.
Primul ministru grec a promis că va începe imediat discuţiile pentru formarea unui guvern interimar, declarându-se gata să plece dacă va fi necesar, dar a exclus alegeri anticipate care, a estimat el, vor sabota noul acord european major privind datoria Greciei.

Furie pe străzi

În timp ce Papandreou își susținea punctul de vedere în fața parlamentului, mai multe partide de extremă-stângă, printre care și partidul comunist care a manifestat singur înaintea celorlalte, şi-au dat întâlnire în piaţa Syntagma din centrul Atenei, dominată de eleganta clădire neoclasică a parlamentului grec, notează AFP. Cântând în cor cântece de rezistenţă din perioada dictaturii militare, purtând drapele greceşti şi strigând sloganuri anticapitaliste, mai multe sute de greci și-au exprimat furia sub ferestrele parlamentului.
Un cântec foarte popular al lui Mikis Theodorakis, compus în rezistenţa contra dictaturii coloneilor (1967-1974) se putea auzi dintr-un difuzor şi era repetat în cor.

UPDATE:
„Sâmbătă (n.r. – la prânz), îl voi vizita pe preşedintele republicii pentru a ajunge la un acord privind componenţa unui guvern de consens şi chiar să ştim cine îl va conduce”, a spus premierul grec în faţa parlamentarilor.
Paradoxal, votul de încredere i-ar permite să plece cu fruntea sus, după panica creată la începutul săptămânii pe pieţele financiare mondiale cu anunţul său al unui referendum şi furia creditorilor ţării ce i-au răspuns tăios ameninţându-l că îi vor tăia ajutoarele ţării. „Nu am văzut niciodată politica drept o profesie”, a subliniat Papandreou într-un discurs în formă de testament politic, în care a reamintit că a muncit „pentru a face paşi înainte chiar şi cu un cost personal şi având ca obiectiv interesul democraţiei, al patriei şi cetăţeanului”.
„Dacă nu rămân la putere, voi rămâne printre cei care servesc interesul naţional şi de aceea sunt în favoarea cooperării naţionale”, a afirmat el. În joc este ratificarea de către parlamentul elen a celui de-al doilea ajutor decis de europeni pentru Grecia săptămâna trecută la Bruxelles şi care prevede 130 de miliarde de euro combinat cu o reducere de 100 de miliarde a datoriei publice de către bănci, precum şi votarea rapidă a măsurilor de austeritate bugetară cerute de creditori.
Ministrul finanţelor Evangelos Venizelos, principală figură a partidului socialist, care s-a distanţat de primul ministru în timp ce a votat pentru el, a subliniat că ratificarea acordului de către parlament va permite normalizarea vieţii politice şi mai ales plata înainte de 15 decembrie a unui ajutor vital pentru ţara în pragul falimentului. Cu toate acestea, procesul de formare a unui guvern de coaliţie, cerut de luni de zile de creditorii ţării în linia de consens obţinut în Portugalia şi Irlanda, nu va fi la fel într-o ţară cu puternică tradiţie bipolarizantă.
Joi, şeful partidului de dreapta Noua Democraţie (ND) Antonis Samaras s-a declarat opus oricărei cooperări atât timp cât Papandreou, foarte slăbit de criza referendumului, continuă să fie prim-ministru şi i-a cerut demisia. El şi-a condiţionat de asemenea participarea într-un guvern de unitate naţională de organizarea alegerilor până la sfârşitul lunii decembrie. Refuzând cu încăpăţânare până acum măsurile de austeritate impuse în schimbul împrumutului pentru ţară, dreapta a făcut un pas înainte joi când guvernul ameninţa să se prăbuşească, acceptând să voteze planul european în anumite condiţii. Ea se opune în special creşterilor de impozite decise de guvern şi cere renegocierea unora dintre ele, ceea ce îi face pe unii analişti să se îndoiască de reuşita coaliţiei guvernamentale viitoare. Cele două părţi mai au doar câteva zile pentru a se înţelege înainte de termenul limită al europenilor. Luni începe o reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro unde Grecia aşteaptă să negocieze deblocarea până la ‘sfârşitul lunii februarie’ a 80 de miliarde de euro în cadrul planului european negociat la Bruxelles.
UPDATE 2:
Premierul grec, Giorgos Papandreou, a început sâmbătă împreună cu preşedintele ţării, Carolos Papoulias, discuţiile în vederea formării unui guvern de uniune naţională, pe care nu-l va conduce, pentru a scoate Grecia din criza economică şi politică gravă, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică NET.

„Voi face tot posibilul în vederea creării unui guvern de largă cooperare”, a declarat Papandreou, primit de Papoulias la intrarea în biroul prezidenţial. „Absenţa unui consens riscă să-i neliniştească pe partenerii noştri europeni în legătură cu voinţa noastră de a rămâne în zona euro”, a mai spus oficialul grec.

Sursa: Agerpres