Parasim praful si mizeria din Bucuresti pentru a merge in cea mai apropiata zona naturala protejata din apropierea capitalei. La Scrovistea (situata la 30 de km, imediat dupa localitatea Snagov). Daca intrarea principala in resedinta presedintelui se face din soseaua principala, persoanele fara ecuson au de ales un drum pe care cu greu incap doua masini, apoi o portiune de sapte-opt kilometri de drum forestier. In timp ce masina ne zgaltaie dintr-o groapa in alta, ne bucuram sa vedem si un pic de verdeata, fata de obisnuitele betoane.
Lasam o alta intrare oficiala in spate si intram in Scrovistea, cealalta, cea din vecinatatea resedintei.
In stanga, chiar la intrare, un ochi de apa acoperit de plante putrezite si in care a crescut stuful dupa voie. In dreapta, o alta intindere in care apa se vede ceva mai curata, dar mult sub nivelul in care a fost odata.
Inaintam pe jos pe drumeagul care duce in padure. Inca se mai vad urmele vitei de vie smulse din radacini. „Aici erau fostele vii regale”, ne spun localnicii. Acum pasc vitele pe aceste locuri. „Aici statea Ceausescu, stergeam de trei ori cand stiam ca iese sa stea in pavilion”, mai spune o femeie intre doua varste, care isi leaga baticul si ofteaza amar. Sunt locuri care imbina intr-un chip straniu diferite epoci istorice. Ce o sa mai aduca aminte de ele?
Interesele din jurul terenului au casat viile regale
Pe spatiul fostelor vii regale, localnicii isi mana cireada de animale, una dintre putine lor surse de trai. Oameni foarte saraci, ei au pierdut pamanturile la nationalizare, dar dupa Revolutie le-au mai pierdut o data, definitiv. „Boierii cei noi”, cum numesc ei autoritatile, le-au dat la schimb petice de teren fara valoare, pe motiv ca cele care le-au apartinut candva erau protejate de lege. Dar legea nu e aceeasi pentru toti. Astfel ca, la 12 ani de cand Ceausescu a disparut din vecinatatea lor, bataia pe terenuri reincepe pe ceea ce a mai ramas. Terenul pe care au fost, candva, viile domnesti, de exemplu. Acestea au fost casate printr-o hotarare de guvern, pe motiv ca nu mai sunt productive. Specialistii in vin sunt de alta parere. Podgoriile pot fi reintinerite, altfel ar fi trebuit sa casam si podgoriile Murfatlar sau Jidvei, care sunt renumite de mai bine de un secol. Pe de alta parte, sa casezi viile domnesti e ca si cum ai inchide un muzeu pentru ca nu iti aduce profit.
Acel spatiu, ca si lacurile, padurea si intreaga zona naturala protejata sunt gestionate de Administratia Protocolului de Stat (APPS), in principal prin Sucursala Aro-silvica si de Agrement Scrovistea. Daca viile nu mai produc, terenurile pot trece la primarie si aceasta le poate vinde.
Majoritatea demersurilor s-au facut. Primarul Ioan Florea confirma ca a obtinut o parte din aprobari pentru ca primaria sa isi arvuneasca pamantul, dar le mai asteapta pe cele de sus, de la nivel guvernamental. Paradoxal, au aparut deja ofertanti care vor sa vanda acel teren chiar inainte de a se fi pus parafa. Sau doar testeaza piata?! „Viile regale au fost casate in urma cu un an, deoarece intruneau toate conditiile pentru casarea unei plantatii – erau imbatranite, nu mai aveau rod si erau afectate de daunatori”, transmite in scris Eugen Bejinariu, directorul general APPS, dupa ce ne primeste in biroul sau, dar refuza o discutie in fata reportofonului. „Trebuie sa mergem acolo”, ne recomanda. Ii spunem ca „am fost, si nu o singura data, avem fotografii”. „Nu, trebuie sa mergem cu reprezentantul APPS, sa ne explice cum stau lucrurile”. Acceptam, de ce nu?
Aflam ca soarta ochiurilor de apa, in afara lacurilor din curtea presedintelui, e pecetluita. APPS nu are de gand sa investeasca in ele, le considera bazine care nu le aduc nici un beneficiu. Pe vremuri, aici era o crescatorie de peste, care aducea bani buni. Puiu serbanoiu, directorul tehnic al Sucursalei Agro-silvice si de Agrement Scrovistea, invoca niste planuri de viitor prin care vor popula apa cu mult peste, dar nimic concret.
Admite insa ca e putin probabil ca se va schimba ceva in ceea ce priveste ochiurile murdare de apa. Lacurile, odinioara bine intretinute pentru ca erau mandria zonei, au devenit „naturale”: daca ploua bine, daca nu, nu. Sunt trei lacuri principale, cu o suprafata de 150 de ha, nu au fost lipsite de apa niciodata”, declara in scris Eugen Bejinariu, director general APPS. „Aici era odinioara un paradis, acum e un loc de plans”, il contrazic localnicii. Ne insotesc inspre padure, unde stuful crescut in lac ilustreaza mai degraba vorbele lor decat ale oficialitatilor APPS.
Intram in padure: vedem urme de arbori taiati, dar suntem norocosi ca nu ne suiera vreun glont pe la ureche. Printr-o lege recenta, nr. 545/2002, Parlamentul a transformat padurea de la Scrovistea in club exclusivist de vanatoare. „Cand un loc devine al demnitarilor, nu prea mai este loc pentru ceilalti”, ne spune un om de afaceri care locuieste in zona si care a dorit sa isi pastreze anonimatul. De altfel, oamenii de afaceri stabiliti aici au devenit tinta cererilor de sponsorizare sau chiar spaga pentru a mentine un strop de apa in vecinatatea zonelor cu ecuson.
Suprafata de protocol, de 2.562 ha, este rezervata Presedintiei, Senatului, Camerei Deputatilor, Guvernului, Curtii Constitutionale (HG 854/2000, modificata). Cat despre urmele de arbori taiati: „Ministerul Agriculturii a aprobat taieri de 100% pentru arborele de salcam si plop”, intra in schema de taieri anuale, mai aflam de la APPS. Evident, doi, trei arbori nu pot fi reprezentativi pentru intreaga padure. Ni se reproseaza ca nu vedem padurea de cativa copaci si, intr-adevar, nu o sa o mai vedem, in curand. A intrat in circuitul vanatorii de protocol, conform Legii nr. 545/2002.
Nici cu gropile nu am inteles cum sta treaba. Mormane de resturi de la constructii sunt aruncate in mijlocul drumului doar pentru a acoperi gropile. Nu ne simtim mandri ca gramezile de moloz au fost intinse inaintea venirii noastre. Dimpotriva, suparator de curiosi, intrebam cine arunca resturile de la constructii in mijlocul drumului?!
Despre degradarea lacurilor, despre distrugerea viilor regale, despre circuitul inchis al padurii, am intrebat in scris atat Cotroceniul, cat si Ministerul Mediului. Nici un raspuns, in ciuda unor saptamani bune trecute de atunci.
Scrovistea de protocol
· Trei lacuri principale (150 de ha). „Nu au fost lipsite niciodata de apa. In 1997, cand au fost semnalate primele scaderi sub nivelul normal, cauzate de avarierea digului degresor si a prizei de alimentare, regia a executat lucrari de refacere a acestora”, sustine Eugen Bejinariu, directorul general APPS.
· Padurea Scrovistea are o suprafata de 2.562 ha si, conform Codului silvic, ar fi trebuit sa fie in administrarea Regiei Padurilor. La cererea Guvernului, Parlamentul mentine administrarea padurii in curtea Sucursalei APPS din Scrovistea, insa creeaza si un fond de vanatoare care va fi gestionat direct de regia de la Bucuresti APPS, arata Expunerea de motive la Legea nr. 545/2002, semnata de premierul Adrian Nastase.
