Românii au la dispoziţie un buget anual pentru cheltuieli de patru ori mai mic decât media europeană. De două ori mai săraci decât noi sunt ucrainenii, iar de patru ori, moldovenii.
Elveţia, Liechtenstein şi Luxemburg sunt oazele bunăstării europene, se arată în studiul Purchasing Power Europe, realizat la sfârşitul anului trecut de GfK Germania. Precizăm că acest gen de cercetare datează din 1991, monitorizările incluzând, de-a lungul timpului, din ce în ce mai multe ţări, ajungându-se astăzi la 40.
Potrivit celui mai recent studiu, europenii alocă aproximativ opt mii de miliarde de euro din venitul net pentru cheltuieli gospodăreşti, ceea ce corespunde unei puteri medii de cumpărare de 11.998 de euro pe an, pe cap de locuitor. Decalajele între ţări sunt însă flagrante: bugetul pentru consum al cetăţenilor din Moldova, aflaţi la coada clasamentului, este de 40 de ori mai mic decât al elveţienilor. Discrepanţe destul de mari pot fi observate chiar în interiorul aceleiaşi ţări sau al aceluiaşi oraş. Astfel, rezidenţii din City of London, principalul centru financiar al Marii Britanii, au un nivel al puterii de cumpărare mai mare cu 10.000 de euro faţă de cei care locuiesc în cartierele de lux Kensigton şi Chelsea.
Şi în Europa Centrală şi de Est există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de trai. Populaţia Bratislavei, de exemplu, cea mai bogată localitate din Slovacia, are la dispoziţie de două ori mai mulţi bani decât cea a Bucureştiului, cel mai prosper oraş al României.
Pe de altă parte, unii locuitori din Europa Centrală şi de Est sunt mai bogaţi decât unii dintre vecinii lor vest-europeni. Astfel, ungurii din Budapesta au un venit mai mare decât germanii din Freienbessingen, landul Turingia, iar în capitalele ţărilor baltice, veniturile sunt mai mari decât în comunităţile sărace ale Italiei.
Comparând rezultatele studiului GfK din anul 2007 cu cele din 2006, constatăm că Slovacia, Polonia şi Croaţia au coborât câte două poziţii în clasament. La polul opus se află Irlanda, Suedia şi Lituania, care au câştigat în decurs de un an două poziţii, dar mai ales Letonia, care a avansat cu patru poziţii.
Semne rele anul are
România a „retrogradat“ de pe locul 30, pe locul 32, spre deosebire de vecinii noştri bulgari, care s-au menţinut în ierarhie.
„La momentul actual, orice estimări punctuale referitoare la evoluţia puterii de cumpărare a românilor în 2008 sunt premature şi riscante, ţinând cont de situaţia curentă a economiei şi de cursul evenimentelor pe plan internaţional“, afirmă Iulia Balcanaş, executive researcher la GfK România – Institut de Cercetare de Piaţă. „Totuşi, pornind de la informaţiile pe care le avem acum la dispoziţie şi judecând situaţia României în context regional, putem spune că este de aşteptat ca la finele anului să constatăm o modificare minoră a indicelui puterii de cumpărare, respectiv coborârea sau poate chiar urcarea în clasament cu o singură poziţie“, adaugă reprezentanta GfK.
Mircea Kivu, sociolog, constată că cei doi ani de evoluţii pozitive ale economiei româneşti, care au adus o îmbunătăţire a calităţii vieţii, nu au contribuit, din păcate, şi la reducerea decalajelor faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană. „Anul care a început are semne proaste. Dacă previziunile sumbre asupra devalorizării leului şi inflaţia din ultimele luni ale anului trecut se vor menţine, vom asista la o temperare a avântului consumerist“, este de părere Mircea Kivu.
Cel mai probabil, o eventuală scădere a puterii de cumpărare va avea drept efect reducerea achiziţiilor de bunuri de folosinţă îndelungată, respectiv electrocasnice şi autoturisme. De asemenea, nu este exclusă scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară, care oricum erau apreciate ca excesive. Dar cei mai afectaţi vor fi românii care au de rambursat credite importante – şi nu sunt puţini în această situaţie.
„Nu mă aştept la o schimbare a poziţiei în clasament – diferenţa faţă de următoarea clasată e substanţială -, dar mă tem că distanţa faţă de puterea de cumpărare a ţărilor de pe poziţiile superioare se va accentua“, conchide Mircea Kivu.
«Este riscant să estimăm evoluţia puterii de cumpărare a românilor, iar faptul că 2008 este an electoral poate complica şi mai mult situaţia.»
Iulia Balcanaş, executive researcher – Quantitative Research Department, GfK România
