Salariile din țara noastră au crescut ceva mai repede decât cele din statele vecine, dar nu mult mai repede. Însă nu creșterea salariilor este principala problemă a pieței muncii din România, ci mai degrabă lipsa muncitorilor.
Consumatorii împing economia României înainte, iar cererea acestora este alimentată de majorările salariale din ultimul timp, coroborate cu reducerile de taxe, în principal TVA. Iar acum au fost votate de Parlament încă o serie de creșteri salariale, care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor dacă vor primi avizul președintelui Iohannis. Dar, deși ar crea o presiune majoră pe buget și pe deficitul de anul viitor, majorările salariale nu sunt o caracteristică a României; vedem creșteri în toate țările din regiune și în majoritatea regiunilor emergente.
Veniturile în ascensiune din administrația publică duc la probleme pentru deficitul bugetar, în timp ce cele din sectorul privat erodează competitivitatea companiilor din România. Cel puțin așa susțin majoritatea analiștilor și economiștilor. În trimestrul al treilea al anului, salariile din mediul privat au crescut cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar bonusurile cu 22%, conform Smartree Worforce Index, majorare înregistrată în toate sectoarele economice. „Acest lucru se explică prin concurența tot mai puternică între companii pe piața forței de muncă”, spune Adrian Stanciu, CEO Smartree. Cu alte cuvinte, nu doar în IT Și Retail, sectoare în plin avânt, s-au consemnat majorări, ci și în alte zone.
În timp ce sectorul privat crește de pe urma lipsei de oameni pe piața muncii, drept pentru care angajatorii sunt obligați să „fure” de la concurenți, în sectorul public salariile au crescut constant în ultimii opt ani. Salariul mediu net pe economie au urcat de la 1.280 de lei în 2008 până la 2.076 lei în 2016, însă salariul mediu net din administrația publică a sărit de la 2.072 lei în 2008 la 2.987 în 2016. Mai puțin în sectoarele sensibile: educație, sănătate și asistență socială, unde creșterea este de la 1.385 lei la 1.926 lei, în cazul primei categorii, respectiv, de la 1.222 lei la 2.069 lei, conform datelor INS.
Lipsa forței de muncă
Sectorul bugetar urmează să primescă o creștere de 15% de la 1 decembrie, cu efecte de la începutul anului viitor, dacă legea promovată de Parlament va fi ratificată în timp util; în caz contrar, vom asista tot la majorări, dar ceva mai lente pe parcursul anilor următori. Pentru sectorul privat însă se preconizează o creștere mai lentă de anul viitor, deoarece există o corelație între salarii și productivitate, iar cea din urmă a urcat mult mai lent. Conform datelor prezentate de Dan Bucșa, macroeconomist al UniCredit Bank Londra, media anuală de creștere a productivității a fost de 5% în perioada 2000 – 2015 și de 4% între 2012 și 2015, în timp ce salarile au avut medii de creștere aproape triple, mai ales în ultimii opt ani.
Dacă însă luăm în calcul majorările din țările concurente, situația nu mai pare atât de gravă în ceea ce privește competitivitatea noastră în raport cu statele din regiune și cele din zonele emergente ale lumii. Salariul mediu brut din țara noastră, care se apropie de 600 de euro lunar, este mai mare decât în Bulgaria și sensibil mai mare decât în Rusia sau Serbia, dar rămâne mai mic decât în Ungaria, Cehia, Polonia etc, unde nu scade sun 800 de euro și se apropie de 1.000 de euro.
China, unul dintre principalii competitori din lume pentru industria prelucrătoare, a înregistrat aproape o triplare a venitului mediu în ultimii zece ani, iar în prezent este foarte aproape de salariul mediu de la noi (a fost luată în calcul doar China urbană, adică zonele în care se află toate fabricile). Brazilia ne-a depășit deja, cu venituri lunare de peste 600 de euro, iar Mexic, deși se află la un salariu mediu de sub 400 de euro, are o creștre de patru ori în ultima decadă.
Altfel spus, în competiția pentru atragerea unităților de producție nivelul salariului lunar nu mai este atât de important, ci contează tot mai mult localizarea și calitatea forței de muncă. Aici apare și principala problemă a României, unde educația nu a ținut pasul cu economie, drept pentru care acum avem un deficit important de muncitori calificați.
2,4 milioane persoane sunt inactive profesional, dintre care circa 600.000 sunt angajate în economia neagră
„Avem nevoie de forță de muncă calificată, dar nu o mai găsim deoarece economia se schimbă rapid, în timp ce educația nu”
Dan Bucșa, macroeconomist UniCredit Bank Londra