Probabil ai auzit de investiţia la bursă. Ştii că se pot câştiga mulţi bani din acţiuni dacă te pricepi, dar ai auzit că se pot pierde la fel de mulţi. Poate chiar ai un amic sau coleg de birou care a plasat bani pe bursă. Cu câţiva ani în urmă, poate chiar te-a tentat ideea să încerci şi tu. Însă căderea dezastruoasă a burselor de care ai citit în ziare în ultimii ani te-a convins că ai procedat corect stând deoparte, la fel ca 99,5% dintre români (numărul conturilo
Probabil ai auzit de investiţia la bursă. Ştii că se pot câştiga mulţi bani din acţiuni dacă te pricepi, dar ai auzit că se pot pierde la fel de mulţi. Poate chiar ai un amic sau coleg de birou care a plasat bani pe bursă. Cu câţiva ani în urmă, poate chiar te-a tentat ideea să încerci şi tu. Însă căderea dezastruoasă a burselor de care ai citit în ziare în ultimii ani te-a convins că ai procedat corect stând deoparte, la fel ca 99,5% dintre români (numărul conturilor de investiţii deschise la Bursa de Valori Bucureşti este în jurul a 100.000). Chiar dacă ai evitat pierderile mari din 2008, oare trebuie să te feliciţi şi acum? Sigur, dacă ai fi cumpărat acţiuni în 2006 sau 2007, atunci când se tranzacţionau la preţuri maxime, scăderea de 70% a bursei te-ar fi lăsat cu o gaură serioasă în cont. Iar cei care au cumpărat atunci, probabil au vândut la sfârşitul lui 2008, în cel mai nepotrivit moment. Paradoxul investiţiei la bursă este că cea mai mare parte din investitori sunt permanent în contratimp cu evoluţiile preţurilor. În 2006 şi 2007, când acţiunile crescuseră încontinuu de peste şapte ani, mulţi au cumpărat acţiuni, încurajaţi de brokeri, analişti şi jurnalişti. Însă, ştim prea bine că lucrurile bune nu durează la nesfârşit, aşa că exact atunci era momentul să fim prudenţi. Inevitabil, în 2008 au venit scăderile mari, pentru că evoluţiile bursiere sunt ciclice, ca şi cele economice: chiar dacă economiile şi bursele cresc pe termen lung, există cicluri care determină şi scăderi din când în când. Oricine ar fi putut evita scăderi mari urmând o regulă simplă: vinde tot atunci când pierderile depăşesc 25%-30% sau maximul pe care îl poţi suporta. După care, aşteaptă. O pierdere de 30% nu încântă pe nimeni, dar ar fi fost suportabilă ţinând cont de câştigurile anilor anteriori (+492% în perioada 2004-2007). În plus, -25% arată incomparabil mai bine decât -70%, scăderea medie a acţiunilor în 2008. Aşa cum am văzut, scăderile mari sunt urmate de creşteri, iar acest lucru este inevitabil. Anul 2009 a adus o creştere de 62% pentru investitorii la bursa bucureşteană, iar primul trimestru din 2010, încă aproape 30%. Astăzi, acţiunile sunt ieftine şi merită cumpărate. Însă, paradoxul este că cei mai mulţi stau deoparte, descurajaţi de aceiaşi brokeri, analişti şi jurnalişti care i-au încurajat în 2007. Peste încă vreo trei-patru ani, vom vedea din nou investiţii masive la bursă, exact înainte de următoarea criză. Eu am început investiţiile la începutul lui 1997. Am prins câteva luni foarte bune de creşteri şi am tras prematur concluzia că mă pricep. În următorii ani, am pierdut cam tot – şi câştigul, şi investiţia iniţială. Însă, am învăţat o lecţie, iar anii de creştere ce au urmat mi-au arătat secretul investiţiei la bursă: cumpără ieftin şi vinde scump. E mult mai simplu decât crezi.
Răzvan Paşol, preşedinte Intercapital Invest