Părăsirea României comuniste și regresul demografic

Mulțimile au idei puține și ferme, imaginea actuală fiind imposibil de șters din memoria colectivă. Românii gândesc acum că înainte de evenimentele din decembrie 1989 oamenii nu erau în situația să plece din țară și, logic, însemna că era mai bine atunci.

Au fost șterse cu un imens burete cozile de la magazinele alimentare și statul în apartamentele înghețate. Se vede că gândirea nu este specifică popoarelor pentru că nu se mai știe despre existența aparatului numeros al poliției politice, temuta Securitate. Nici de grănicerii ce aveau mereu pe țeavă muniție de război și care împușcau cu mare plăcere pe oricine se apropia de frontieră nu mai sunt cunoscute multe informații.

Câte permisii și avansări în grad or fi fost obținute de cei ce astăzi par domni respectabili și cu pensii speciale? Au fost publicate deja două volume despre victimele de pe granița cu Iugoslavia, zona prin care se putea ajunge în Occident, dar puțini sunt cei ce pun mâna pe cartea intitulată Mormintele tac.

Românii își doreau să plece cu orice preț

Adevărul este că locuitorii României doreau să plece cu orice preț din țara supusă experimentelor și regimul de la București era obligat să accepte eliberarea actelor pentru că era obligat de tratatele internaționale. Creșterea a început după 1976, nivelul de trai scăzând de la o zi la alta. S-a trecut de la 9.336 la 17.810 emigranți și cererile s-au tot înmulțit. S-a ajuns ca în anul 1989 să iasă din țară legal 41.363 de persoane, adică aproape câți locuitori avea orașul Râmnicu Sărat. Cum noile autorități de la București au renunțat la restricții, în 1990 au plecat 96.929 de cetățeni.

Se discută astăzi despre un regres demografic accentuat și autoritățile democratice sunt presate de opinia publică și presă să vină cu soluții. Genial! Este imposibil de recuperat ceea ce a stricat dictatorul comunist. Numai în anul 1989 au părăsit România 10.593 de tineri cu vârsta sub 18 ani și ei au construit o altă lume dincolo de frontierele de vest ale țării. Alți 25.298 au emigrat în anul 1990, adică după ce obținerea actelor a fost simplificată. Aproape un locuitor din fiecare mie a fost dornic să plece și a făcut-o.

Nicolae Ceaușescu nu a făcut ceva bun pentru poporul român

Nicolae Ceaușescu a făcut totul pentru a ține locuitorii în lagărul socialist și numai nevoia de bani și tehnologie capitalistă l-a împiedicat să închidă ermetic granițele. N-a făcut ceva bun pentru poporul român și doar așa gândesc astăzi cei ce nu vor să pună mâna pe anuarele statistice ale statului român. Fabricile ridicate nu aveau legătură cu economia reală și s-au prăbușit rapid. Nivelul de trai era catastrofal în anul 1989, România comunistă fiind singura țară din Europa ce mai avea cartele de parcă era în război. A fost normal să se plece încotro se vedea un pic de fericire. Mulțimile, și popoarele sunt incluse în această categorie, au idei puține, ferme și greșite. Teoriile lui Gustave le Bon sunt universale și nu se putea ca poporul român să facă excepție de la regulă.