Cele 3.000 de locuri de parcare cu plată supraterane aflate în administrarea Primăriei Municipiului București (PMB) au adus în 2011 venituri de 4,2 milioane de lei și un profit brut de 2,1 milioane de lei. Cu alte cuvinte, fiecare loc de parcare a fost ocupat în medie doar 3,5 ore în zilele lucrătoare. Deși o simplă vizită în teren sugerează cu totul altceva.
Lipsa personalului, dar și faptul că unii angajați încasează bani fără chitanță sau că nu există metode de sancționare a șoferilor care nu plătesc taxa fac ca administrația publică din Capitală să piardă anual cam trei milioane de lei, se arată în expunerea de motive a unui proiect de hotărâre prin care 1.500 din locurile de parcare ale PMB (cele situate în zona ultracentrală) ar fi urmat să fie concesionate unui operator privat. Inițiativa a fost respinsă de Consiliul General, însă calculele arată că ideea ar merita discutată în continuare: dacă în 2011 PMB a avut un profit de circa 500.000 de euro de pe urma parcărilor cu plată, în 2007 ea primea de la mult hulita Dalli Exim 1,5 milioane de euro drept redevență pentru parcările concesionate de aceasta.
Că statul este un prost administrator și în acest domeniu o demonstrează încasările altor primării: în 2012, cele zece parcări publice cu plată din Bacău au adus venituri de 230.000 de lei, iar presa locală din Iași a semnalizat că această activitate este la un pas de a aduce pierderi bugetului municipal. Asta deși, teoretic, ar putea aduce venituri anuale de ordinul milioanelor de lei.
Campionii
Există, desigur, și excepții: Primăria Cluj-Napoca adună cam trei milioane de lei pe an din parcările taxate cu ora, restul sumei fiind achitată pentru închirierea parcărilor de rezidență. Explicația e simplă: există peste 5.000 de locuri în parcările de scurtă durată, iar plata taxei este automatizată. Mai mult, o parte din încasări este reinvestită în noi spații pentru staționarea autovehiculelor, Primăria având deja în administrare aproape 1.600 de locuri în parcări supraetajate și mai multe proiecte similare în derulare.
Însă în majoritatea cazurilor operatorii privați sunt cei care reușesc să administreze în mod profitabil parcările. Parcaj Subteran Intercontinental SRL, care administrează două din cele mai mari parkinguri subterane din București (Intercontinental și Obor, cu peste 1.800 de locuri), a avut în 2012 venituri de 5,3 milioane de lei și un profit net de peste jumătate de milion de lei. Parcarea supraetajată cu 940 de locuri din spatele magazinului Unirea din București a raportat anul trecut 5,4 milioane de lei cifră de afaceri și patru milioane de lei profit operațional (după scăderea amortizărilor și impozitelor pe clădiri, activitatea a adus o pierdere de 3,3 milioane de lei). În timp ce concesionarul parcărilor din Brașov, firma P & P SRL, a înregistrat venituri de aproape șapte milioane de lei. Iar cei de la Interparking, care au deschis în urmcă cu un an o parcare subterană cu 425 de locuri în București, la Universitate, par să fie mulțumiți de modul în care le merg afacerile, raportând grade de ocupare de peste 70%. „În prezent suntem în faza de discuții și preproiectare pentru o nouă parcare subterană, tot în zona Universității“, declara în vară unul dintre reprezentanții companiei, Mihai Antol.
Mai bine gratis
Există în domeniu și investiții private care s-au dovedit neinspirate. Proprietarii a două parcări amenajate pe terenuri private din Iași au renunțat la afacere după ce au constatat că localnicii preferă să parcheze pe trotuar sau pe prima bandă a bulevardului. Asta chiar dacă în unul din cazuri tariful inițial, de 50 de lei pe lună, a fost scăzut la un nivel simbolic:10 lei pe lună. Ceva asemănător se petrece și în București, pe strada Buzești. „Uitați câte mașini sunt afară, profită că nu s-au terminat lucrările și parchează și pe linia de tramvai, iar la noi jumătate din locuri sunt goale“, se plânge unul dintre angajați.
Cel mai probabil, dacă staționarea în locuri interzise s-ar sancționa coerent, astfel de inițiative ar avea mai mult succes. Cum însă în multe orașe nu se iau (sau se iau rar) măsuri contra celor care parchează ilegal, nu e de mirare că situații asemenea celor de mai sus sunt des întâlnite. În unele cazuri, pot fi văzute scene aproape absurde, cum ar fi cele din zona Magheru din Capitală, când mașini de câteva zeci de mii de euro se chinuie să găsească un loc gratis pe trotuar sau pe spațiul verde, în condițiile în care există în zonă aproape 2.000 de locuri de parcare cu plată.
