Parchetul General a demarat o anchetă în legătură cu furtul artefactelor dacice
Radu Marinescu a reacționat în urma declarațiilor făcute de premierul Marcel Ciolacu, care a afirmat că nu există o hotărâre de guvern referitoare la transferul bunurilor în cauză.
Ministrul Justiției a confirmat că Parchetul General a demarat o anchetă în acest caz, însă a evitat să ofere detalii suplimentare despre stadiul investigației sau despre concluziile preliminare.
„Autoritățile române au avut o inițiativă imediat după ce s-a aflat de acest eveniment. S-a constituit o celulă de criză la nivelul Guvernului României, din care face parte și Ministerul Justiției. Lucrăm pentru a identifica toate aspectele pentru a sprijini eforturile autorităților române și olandeze. Evident analizăm cu foarte mare atenție aspectele de legalitate privind modul în care aceste bunuri au mers în Olanda”, a declarat acesta.
Oficialul a mai precizat că a fost deschisă o anchetă penală care investighează atât furtul bunurilor din Olanda, cât și legalitatea transferului tezaurului românesc către muzeul respectiv. Marinescu a subliniat că nu poate oferi detalii suplimentare despre anchetă, considerând că ar fi inadecvat din partea sa să facă declarații în acest stadiu.
„Există un dosar penal deschis de autoritățile judiciare române. Din primul moment am comunicat cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a deschis acest dosar penal. Toate împrejurările legate de sustragerea bunurilor și toate aspectele de nelegalitate vor fi atent investigate”, a spus el la B1 TV.
Radu Marinescu a adăugat că, în cazul în care va fi necesar, autoritățile olandeze pot solicita ajutorul celor din România, prin intermediul mecanismelor de cooperare europeană. El a menționat că Parchetul General poate constitui o echipă de anchetă care să colaboreze cu autoritățile olandeze. Totuși, ministrul nu a oferit informații suplimentare despre stadiul anchetei sau despre posibilii suspecți vizați de autorități în legătură cu furtul bunurilor.
„Există o anchetă în desfășurare, a autorităților române și a celor olandeze. Există mecanisme de cooperare la nivel european, iar prin intermediul acestora, la cerere, autoritățile olandeze pot obține sprijin de la cele române. La nivelul Parchetului General există posibilitatea ca procurorii româîni să formeze o echipă de cooperare cu cei din Olanda. detalii despre anchetă, detalii despre identitatea persoanelor implicate nu pot fi furnizate la acest moment pentru a asigura reușita investigării acestor fapte și prinderea făptuitorilor”, a afirmat oficialul.
Contractul prin care Muzeul Național de Istorie a împrumutat artefactele dacice
Muzeul Național de Istorie a împrumutat Muzeului Drents din Țările de Jos mai mult de 600 de artefacte dacice, în conformitate cu un contract detaliat care stabilea condiții stricte de siguranță pentru transportul, depozitarea și expunerea acestor obiecte de patrimoniu.
Transferul tezaurului dacic către instituția culturală din Țările de Jos a fost realizat pe baza unui acord semnat între cele două muzee în luna mai 2024. Perioada stabilită pentru acest transfer este între 15 iunie 2024 și 15 februarie 2025, incluzând transportul, montarea și demontarea expoziției, precum și întreaga durată de expunere.
„Perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR”, prevede contractul.
Spargerea a avut loc cu o zi înainte ca expoziția să se încheie. Conform contractului, expoziția de la Muzeul Drents ar fi trebuit să aibă loc între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025.
Prin acest contract, MNIR a împrumutat 673 de bunuri culturale (piese și seturi) „aparținând patrimoniului cultural național mobil al României”, asigurate pentru o valoare de peste 30 de milioane de euro. În baza acestei înțelegeri, instituția din România se obligă să întreprindă demersurile necesare pentru obținerea avizelor corespunzătoare pentru exportul temporar al bunurilor culturale aparținând patrimoniului național.
Documentul include, de asemenea, o serie de prevederi referitoare la situația în care artefactele din tezaurul dacic trimise în Țările de Jos sunt furate sau pierdute, stipulând că asiguratorul va acoperi pagubele. Mai mult, Muzeul Drents se angajează să comunice furtul obiectelor atât telefonic, cât și în scris, în termen de maxim 24 de ore, urmând ca cele două instituții să decidă împreună pașii de urmat.
Un atac grav la adresa identității noastre naționale
Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, deputatul AUR Mihail Neamțu, a afirmat că furtul unui astfel de obiect, de o valoare incomensurabilă, reprezintă nu doar rezultatul unei incompetențe manageriale, ci și un atac grav la adresa identității noastre naționale.
El a subliniat, totodată, că răspunsul instituțional pe care îl așteptau, respectiv demisia directorului Muzeului Național de Istorie, nu a fost oferit cu rapiditatea dorită.
„Domnul director ne-a explicat de pildă şi lucrul ăsta ne-a şocat, că şase luni de zile, nimeni de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti nu a cerut olandezilor o probă că aceste obiecte, aceste artefacte, mai ales coiful de la Coţofăneşti, este supravegheat fizic, în persoană, de către un membru al poliţiei din Olanda. Timp de şase luni de zile, ei s-au bazat pe buna credinţă a olandezilor, care ştim cât de mult ne iubesc. (..) Mi se pare, sincer, deplorabil modul în care a fost gestionat acest contract”, a spus el.
Deputatul AUR a subliniat că, începând de astăzi, obiecte precum Cloșca cu puii de aur, Brățările dacice de la Sarmizegetuza sau acest coif, în cazul în care vor fi vreodată recuperate, nu trebuie să părăsească România.
„Este obligatoriu să îi invităm noi pe străini să vină la Bucureşti, pe Calea Victoriei, să descopere ei frumuseţiile acestei ţări şi, bineînţeles, patrimoniul nostru national. Ca preşedinte al Comisiei de Cultură, începând cu ziua de mâine sau poimâine, când se va întoarce şi doamna ministru Intotero, voi propune un grup de lucru pentru ca noua lege a patrimoniului să nu mai permită asemenea orori. Pierderea acestui coif este absolut inacceptabilă pentru o ţară cu o istorie de 2500 de ani, cum este România”, a adăugat acesta.
