Spre exemplu, joi, în jurul orei 15,15, în raportul privind situaţia producţiei de energie în timp real de pe site-ul Transelectrica, sectorul eolian figura cu minus 4 MW.

‘Acest lucru înseamnă că sectorul eolian, din producător, a devenit în acest moment consumator de energie. Acest lucru este cauzat de lipsa vântului. Turbinele eoliene stau, nu produc şi, mai mult, ele au un consum propriu de electricitate, care este reprezentat fie de pierderile din diverse echipamente, fie de anumite elemente de încălzire, precum generatoare. Per total, parcurile eoliene din România, în acest moment, consumă cei 4 MW, în loc să-i producă’, au arătat specialiştii contactaţi de AGERPRES pentru a explica situaţia.

Aceştia au amintit că, pentru un echilibru în sistemul energetic, cei 4 MW trebuie să fie generaţi de alt producător, acesta fiind centrala pe gaze a Petrom de la Brazi.

‘Această situaţie s-a repetat şi zilele trecute, dar este tare dureroasă pentru cei din sectorul eolian, întrucât ei plătesc foarte scump aceste dezechilibre. Centrala Petrom poate fi pornită şi oprită rapid, deci e cea mai în măsură să facă această echilibrare şi câştigă foarte mult din această situaţie’, au mai spus sursele menţionate.

Potrivit acestora, preţurile din ofertele de pe piaţa spot pentru vineri sunt în jur de 180 de lei pe MWh, iar, pe piaţa de echilibrare, preţurile se vor vedea abia după o lună, însă, de regulă, sunt cu circa 100 de lei pe MWh mai mari decât pe piaţa spot.

‘Preţurile sunt mult mai mari pe piaţa de echilibrare, pentru că ele reprezintă, de fapt, penalizarea că ai prognozat o producţie şi nu ai putut s-o realizezi şi, mai mult, ai devenit consumator de energie, cum este acum cazul proiectelor eoliene’, au continuat sursele menţionate.

Ele au precizat că fenomenul este cu atât mai pronunţat cu cât parcurile eoliene sunt localizate în principal în Dobrogea şi sudul Moldovei, iar echilibrarea sistemului energetic naţional devine, astfel, destul de dificilă.

Potrivit datelor Transelectrica, joi, la ora 15,45, producţia naţională de electricitate era compusă din 38,10% cărbune (3.244 MW), 24,17% hidrocarburi (2.058 MW), 20,27% hidro (1.726 MW), 16,43% nuclear (1.399 MW), 0,53% biomasă (45 MW), 0.47% fotovoltaic (40 MW), – 0,02% eolian (- 2 MW).

SURSA: Agerpres