Ministerul Administratiei si Internelor desfasoara un program prin care sustine financiar infiintarea parcurilor industriale. O parte dintre acestea se gasesc in zone industriale degradate. si programul Phare aloca fonduri pentru reabilitarea unor astfel de zone. Problema este ca, in final, harta zonelor cu probleme difera de la o institutie la alta.
Peste drum de fosta platforma siderurgica Hunedoara a fost infiintat, in 2002, un parc industrial cu suprafata de 19 hectare. Cu toate facilitatile puse la dispozitie de catre administratorul complexului, numai trei firme si-au infiintat sediu aici. Una din cauze pare sa fie aceea ca “terenul nu poate fi cumparat decat dupa o perioada de concesiune”, spune Mihail Klusch, administratorul Parcului Industrial Hunedoara. Fiind vorba despre o zona celebra pentru problemele cauzate de restructurarile industriale, era de asteptat ca interesul potentialilor intreprinzatori sa fie ridicat. Deocamdata, Parcul functioneaza mai mult de forma, Klusch asteptand sa fie sustinut cu fonduri suplimentare. Parcul beneficiaza deja de o finantare, de pana la 30% din totalul cheltuielilor de investitii, din partea Ministerului Administratiei si Internelor, asadar nu mai poate primi fonduri Phare alocate pentru acelasi obiectiv.
Situatia nu este singulara. Multe locatii cu probleme legate de dezafectarea unor situri industriale au primit sau nu bani dupa cum au decis diferite institutii si planuri de dezvoltare nascocite de catre acestea. In schimb, nu exista nici pana in ziua de azi o situatie clara, care sa includa date despre toate platformele industriale si care dintre ele ar avea reala nevoie de fonduri.
Spre exemplu, programul Phare 2004-2006 contine o masura destinata chiar infrastructurii “Zonelor industriale degradate”. O analiza pe regiuni a proiectelor depuse, realizata de catre consultantii independenti, arata ca autoritatile locale din Nord-Vest, Nord-Est si Bucuresti-Ilfov nu au nevoie de nici un ban pentru situri industriale, adica zero proiecte depuse. Paradoxal, pe harta intocmita de Ministerul Administratiei si Internelor, zonele prioritare pentru sprijin sunt tocmai in Nord-Est, Nord-Vest si chiar sudul tarii.
Nimeni nu garanteaza, asadar, ca banii ajung exact acolo unde este nevoie. Mai ales ca atragerea finantarilor mai depinde si de alti factori fara legatura cu necesitatile regionale. Mai exact, fondurile Phare vor ajunge la autoritatile care au fost pe faza. “Timpul a fost extrem de scurt pentru pregatirea dosarelor. Numai cei care le aveau deja partial pregatite s-au putut incadra in termen”, recunoaste Gabriel Friptu, director pentru dezvoltare regionala la Ministerul Integrarii Europene (MIE). O alta explicatie pentru numarul mic de proiecte depuse o reprezinta, tot potrivit oficialilor MIE, problemele de mediu si de proprietate asupra terenurilor cu care se confrunta majoritatea acestor platforme industriale.
In alte cazuri, unii administratori au depus proiecte, dar le-au fost respinse, desi, considera ei, banii li se cuveneau. “Parcurile industriale nu au fost favorizate deloc, nu stiu din ce cauza. Credeam ca Phare 2004-2006 ni se adreseaza in primul rand noua”, se plange Valentin Sfarleaga, administratorul Parcului Industrial Ploiesti. “Parcurile astea industriale sunt doar niste zone de inchiriat. Oamenii de afaceri au nevoie de servicii, de asistenta, de banci. Doar atunci ar fi motivati sa vina pe o fosta platforma industriala”, spune Adrian Izvoranu, presedintele Confederatiei Patronatelor din Industrie, Comert si Servicii (CPISC). Cu toate acestea, situatia terenurilor fiind dezastruoasa la nivel national, parcurile industriale ar putea oferi companiilor o solutie viabila la problema obtinerii unui spatiu. Initiativa nu s-a bucurat pana acum de prea mare succes.
Dupa socotelile diferitelor institutii, parcurile industriale sunt in numar de 32, 34 sau 52. Cate exact dintre ele sunt localizate in zone industriale cu reale probleme, asta nu se stie. “Abia anul acesta am demarat un proiect cu finantare de la guvernul Germaniei pentru identificarea zonelor care necesita depoluare si reabilitare”, spune Gabriela Frentz, director pentru politici regionale si programare, in cadrul MIE.
“Parcurile astea industriale sunt doar niste zone de inchiriat. Oamenii de afaceri au nevoie de servicii, de asistenta, de banci. Doar atunci ar fi motivati sa vina.”
Adrian Izvoranu,
presedinte CPISC
“Anul acesta am reusit sa incheiem o colaborare cu guvernul Germaniei pentru un proiect bilateral prin care se va realiza o metodologie de reabilitare a fostelor platforme industriale.”
Gabriela Frentz,
director in cadrul Ministerului Integrarii Europene
Detalii despre zonele industriale degradate
• Potrivit MAI, 16 din cele 32 de parcuri industriale infiintate se gasesc pe fostele platforme industriale, dezafectate.
• Potrivit Planului National de Dezvoltare 2004-2006, in Romania sunt circa 10.000 de hectare de situri industriale poluate.
• Acelasi Plan de Dezvoltare mentioneaza mai multe situri industriale in declin, care includ localitati din Nord-Est, Baia Mare, Maramures, Valea Jiului, Bucuresti-Ilfov.
• O parte a zonelor industriale in declin a fost sprijinita cu finantare de 100 milioane de euro prin programul Phare – RICOP. Acesta s-a adresat disponibilizatilor din 69 de intreprinderi de stat aflate in restructurare dupa anul 1999. Era vorba despre 55.000 de persoane care urmau sa fie concediate in decurs de cativa ani din aceste companii.
• “Acest proiect, derulat cu sprijinul guvernului german, va crea un instrument pentru analiza situatiei acestor platforme industriale. El va include instruirea unor specialisti din teritoriu care sa evalueze siturile”, spune Gabriela Frentz, director in cadrul MIE.
