Să importe cele mai exclusiviste parfumuri, „care pot da femeii acel "je ne sais quoi" și o fac de neuitat“ – acesta e obiectivul declarat al soților Cristina și Laurențiu Bălan, proprietarii parfumeriilor Elysée Concept, o afacere de familie de circa jumătate de milion de euro.

Procesul l-au început în 2008, când au deschis Elysée Maison des Parfums, într-o vilă de patrimoniu din Piața Lahovari; au urmat alte două parfumerii Elysée Parfums et Beauté (mai apropiate de ideea de parfumerie clasică), pe Calea Victoriei, respectiv în galeria comercială a hotelului Marriott. Este însă oferta Elysée suficient de rară și de adaptată unei clientele românești încă dependente de etichetă, pentru a atrage și profitul? „Pentru noi, parfumeria de nișă înseamnă mai mult decât obținerea de profit”, e una dintre ideile pe care Cristina Bălan le repetă aproape obsesiv, de fiecare dată când vine vorba de cifrele afacerii ei.

Relația unei femei cu parfumul ei – lasă ea să se înțeleagă – nu este profund diferită de sentimentele care o însufleţesc când poartă  Jimmy Choo sau Manolo Blahnik, de exemplu. Iar auzul unor nume ca Amouage, Xerjoff sau Robert Piguet întețește bătăile inimii și trezește un soi de devoțiune pe care bărbații ajung să o trăiască poate doar când vine vorba de echipa preferată de fotbal sau de o anumită marcă de mașină. „Încă de la înființare – revine Cristina cu un răspuns la întrebare – ne-am propus să ne dublăm cifra de afaceri în fiecare an, lucru pe care l-am și reușit cu eforturi umane și financiare mari. Ne așteptăm la aceeași creștere și în 2012. Noi ne-am născut în criză… nu știm cum e fără“.
Efecte ale „recesiunii dezastruoase“ – pentru a-i păstra licența – nu a văzut nici Andreea Gheorghiu, directorul general al lanțului Beautik (trei parfumerii în București). Dimpotrivă. „Am crescut cu două cifre. În businessul acesta știi din start că profitul nu vine din prima. La noi primează arta, creativitatea și unicitatea“, subliniază ea.

Criza trece, luxul rămâne

Discuțiile despre criză se poartă și la Madison în acelaşi registru de creştere: „2011 a fost un an surprinzător de bun, iar 2012 este și mai bun. Dacă se menține ritmul de creștere – de 30%-40%, cât e pe prima jumătate a acestui an, comparativ cu 2011, depășim milionul de euro“,  spune Madeleine Florescu, proprietara parfumeriei de lux. Din dorința de a respecta standardele înalte, Madeleine va închide cele două Madison din București și va redeschide, în prima jumătate a lui iunie, într-o locație de patru ori mai spațioasă (Calea Dorobanți nr. 152), o parfumerie mai mare (150 mp). „Important este să creștem vânzările pe metru pătrat, nu să avem un lanț de parfumerii“, spune ea. Cum afacerea a devenit suficient de stabilă, Florescu a extins conceptul de «haute parfumerie» și la vecinii din Vest – a deschis, în octombrie 2011, prima Madison din Budapesta.

„Către acest segment se îndreaptă 10% din clienții din România. Businessul ăsta e făcut din start să vândă puțin“, nuanțează Alexandra Paven, proprietara parfumeriei Createur 5 D’Émotions. La întrebarea: cât de puțin?, Paven refuză să răspundă, dar subliniază că piața e mică și în formare, „deci loc de creștere e destul“. De altfel, ea împarte parfumeria de nișă în trei segmente diferite: nișa parfumeriei creative, premium și de lux. „Eu nu vând lux, noi suntem parfumerie artizanală“, ține ea să explice clar cum se poziționează pe piață. „Și cu cât suntem mai diferiți, cu atât mai bine“, comentează Paven, care vede în concurență un impuls care îi va împinge pe parfumieri să fie mai atenți unde și cum vor vinde. „Ceea ce înseamnă că vor vinde mai țintit. În viitor, parfumeriile cât mai nișate nu vor avea decât de câștigat“, spune ea și admite că, deocamdată, sunt mult mai mulți cei care apreciază parfumurile grele, care „anunță purtătorul de la distanță“.

Din 2007 încoace – anul deschiderii primei parfumerii de nișă (Madison), pe acest segment au mai intrat doar Beautik, Createur 5 D’Émotions și Elysée Concept Maison des Parfums. În ceea ce privește cifrele, afacerile cumulate ale celor patru lanțuri de parfumerii abia depășesc două milioane de euro. Adică în jur de 0,3% dintr-o piață a cosmeticelor evaluată de Euromonitor la circa 600 milioane euro. Nu degeaba se spune că „esențele tari se țin în sticluțe (a se citi cifre) mici“.

Top cei mai preţioşi mililitri

Cea mai scumpă esență comercializată în România costă cât o garsonieră.

1 Xerjoff, XJ 17/17 – aproximativ 15.000 euro. Flaconul este sculptat din cuarț rutilat și decorat cu aur de 18 carate și diamante. Este disponibil numai la comandă.

2 Clive Christian, No.1 – peste 4.000 euro. În fiecare an se produc doar 1.000 de sticluțe, iar flaconul este realizat din cristal Baccarat, cu un inel de aur în care este încrustat un diamant.

3 MDCI – 3.500 euro. Reprezentând coloane de sticlă sau stâlpi în tradiția clasică a arhitecturii, flacoanele susțin busturi miniaturale realizate în cristal sau porțelan de Limoge.