Două mari proiecte naționale bat pasul pe loc de mulți ani. Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala de la Tarnița necesită fonduri de 7-8 miliarde de euro. Singurii interesați în acest moment sunt chinezii
La finele anului trecut, cu ocazia vizitei delegației chineze în România, premierul Li Keqiang a anunțat investiții de peste zece miliarde de dolari în sud-estul Europei, principalele sectoare vizate fiind energia și agricultura. Astfel, autoritățile locale și cele chineze au semnat patru documente importante pentru dezvoltarea unor proiecte strategice pentru sectorul energetic din România:
Memorandumul de Înțelegere între Departamentul pentru Energie și Administrația Națională pentru Energie din China, pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare;
Acordul de intenție de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari – Complexul Energetic Oltenia (Complexul Energetic Oltenia și Compania China Huadian Corporation);
Înțelegerea pentru reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la centrala termoelectrica Deva (Complexul Energetic Hunedoara și China National Electric Engineering Co);
Scrisoare de Intenție – Hidro-Tarnița SA și Compania Sinohydro.
Documentele semnate exprimă intenția investitorilor din China pentru proiecte evaluate la aproximativ 8 – 8,5 miliarde de euro, din care investițiile chineze pot atinge 5 – 5,5 miliarde euro, se arată într-un răspuns al Departamentului pentru Energie remis Capital. Implementarea acestor proiecte va contribui la atingerea obiectivelor României în domeniul energetic: asigurarea unei producţii de energie cu emisii reduse de carbon, echilibrarea sistemului și asigurarea unor surse de producţie în bandă, mai spun reprezentanții Departamentului pentru Energie, condus de ministrul Constantin Niță. „Sunt convins că vor veni (investitorii chinezi – n.r.). Peste tot. Am toată încrederea că vor veni. Nu-i obligăm să vină cu bani“, a spus Niţă, la o conferință pe teme energetice, organizată recent.
Primul proiect – blocat de mai bine de un an
Cel mai avansat proiect, dacă îl putem numi așa, este cel referitor la construcția unui grup energetic nou de 500 MW la Rovinari. Discuțiile au început încă din 2011, iar la finele anului următor a fost aprobat de către Guvernul României memorandumul de înțelegere între cele două părți referitor la construirea grupului de la Rovinari. În decursul anului trecut au existat mai multe vizite, și în România, și în China, însă construcția efectivă nu a început. Mai mult, cu ocazia evenimentului din noiembrie 2013, cele două prăți au găsit de cuviință să semneze din nou memorandumul. Conform presei locale, blocajul proiectului a fost generat, declarativ, de lipsa traducerii studiului de prefezabilitate. După acest studiu trebuie elaborat cel de fezabilitate. Oricum, în noiembrie 2013 ar fi trebuit eliberată autorizaţia de construire, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În realitate, proiectul a bătut pasul pe loc pentru că partenerii chinezi au mai avut nişte doleanţe, unele care puneau România în situaţia de a nu respecta deciziile Uniunii Europene. Proiectul are o valoare de un miliard de dolari, iar potrivit autorităților, va genera peste 500 de noi locuri de muncă. În ceea ce privește construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, lucrurile stau și mai rău. În ultimii ani au existat mai multe variante, printre care și cea care lua în calcul doar construirea celui de-al treilea reactor, în situația în care consumul de energie este în declin. „Eu nu ştiu cine a fost cu planul B, eu n-am avut niciodată un plan B. Eu n-am avut decât un singur plan, reactoarele 3 şi 4. Şi asta a fost propunerea foarte clară în discuţiile cu diverşi investitori. Povestitori că facem numai unul… să fim serioşi! Deci negocierile evoluează foarte bine, sunt foarte mulţumit de modul în care partenerul chinez discută cu noi şi am încredere că această firmă serioasă şi puternică din China va face aceste obiective“, spunea ministrul Niță, la începutul anului, într-un interviu acordat Agerpres. Întrebat dacă suma cu care vor contribui chinezii este de 6,4 miliarde de euro, ministrul a precizat că și chinezii îşi fac evaluările lor, şi abia apoi va fi stabilită valoarea investiției. „Sigur că şi partea română vine cu un anumit bagaj de resurse: terenuri, apa grea, anumite construcţii, care totalizează peste un miliard de euro. Deci vom vedea cum vom finaliza această discuţie“, a mai spus ministrul. Rămâne de văzut când vor începe aceste proiecte. Cu toate acestea ministrul Niță este optimist: „Pentru o parte dintre aceste proiecte suntem într-un stadiu avansat al negocierilor și sper ca la sfârșitul primului semestru din 2014 să putem finaliza negocierile în vederea demarării lucrărilor“, ne-a transmis Constantin Niță.