Sensibil la pieţele financiare internaţionale, ameninţat de deficitul de cont curent, dar susţinut de dobânda BNR, leul românesc tinde să înceapă o nouă perioadă de apreciere.
Ultimii indicatori macroeconomici la nivel mondial arată o îmbunătăţire a situaţiei financiare, chiar dacă unii analişti susţin că finalul crizei subprime este aproape, iar alţii dimpotrivă, că acesta este abia începutul. „Adevărul este că, pe o piaţă financiară atât de complexă, adevăratele efecte ale crizei se pot vedea mult mai târziu“, spune Dan Bucşa, economist-şef Bancpost. Până una alta, recesiunea cu care erau ameninţate SUA întârzie, creşterea economică din UE şi Japonia este ceva mai ridicată decât prognoza iniţială, iar sentimentele investitorilor au şanse la rândul lor să se îmbunătăţească.
De reacţia investitorilor este strâns legată şi evoluţia cursului de schimb leu/euro. „Dacă ne uităm la evoluţia contului curent şi a balanţei comerciale: contul curent s-a stabilizat la 14% din PIB, semnele ar fi pozitive, dar trebuie ca acest trend să continue şi lunile viitoare, pentru a putea avea convingerea că dezechilibrul extern nu se adânceşte“, spune Ionuţ Dumitru, analist-şef Raiffeisen Bank.
La rândul său, Florian Libocor remarcă motivul pentru care percepţia investitorilor străini asupra economiei româneşti se va schimba: „Această schimbare de percepţie a investitorilor va fi posibilă datorită consolidării rezultatelor pozitive înregistrate în primele patru luni pe poziţia comercială şi, implicit, pe poziţia contului curent. Mai mult, continui să cred că poziţia României de receptor net de investiţii străine va fi accentuată.“ Rozalia Pal, economist-şef UniCredit, susţine că „România este pe un trend pozitiv şi din perspectiva cursului se observă chiar o oarecare stabilizare“.
Activele româneşti redevin atractive pentru străini
Lucian Anghel, economist-şef BCR, crede că momentul în care „va fi foarte clar că BNR nu va mai creşte dobânda de politică monetară, iar inflaţia o va lua pe o curbă descendentă (din august, septembrie), activele monetare româneşti vor deveni foarte atractive pentru investitorii străini datorită diferenţialului de dobândă“. Într-adevăr, diferenţialul de dobândă din România, comparativ cu randamentele UE, a ajuns la 5,75%. În acest context, nimeni nu îşi va permite să parieze pe o depreciere a leului, chiar dacă riscuri există.
Analiştii financiari sunt de părere că vom avea o nouă perioadă de uşoară apreciere a leului, în special în cea de-a doua jumătate a anului. Pentru finalul primului semestru al lui 2008, Dan Bucşa anticipează un curs de 3,6 -3,62 lei pentru un euro. Ceva mai pesimist, Lucian Anghel vede cursul într-un interval de 3,6-3,7 lei pentru un euro la 30 iunie, în timp ce Ionuţ Dumitru pariază pe un nivel de 3,65 lei, iar Florian Libocor spune că nivelul ar putea scădea chiar sub 3,6 lei, dar nu mai jos de 3,55 lei.
Pentru sfârşitul anului, analiştii financiari converg spre un curs de schimb care variază în jurul nivelului de 3,5 lei. Astfel, Libocor mizează pe o apreciere a leului: între 3,4 şi 3,5 lei. Dan Bucşa îl vede la nivelul de 3,55-3,6 lei pentru un euro, Lucian Anghel la 3,5-3,6 lei, iar Rozalia Pal micşorează intervalul de variaţie la 3,58 lei. Previziunile reprezentantului Raiffeisen Bank merg către nivelul de 3,5 lei la sfârşitul anului, nivel pe care leul îl poate păstra până la sfârşitul lunii mai 2009.
3,5 lei/euro este nivelul de curs de schimb mediu pe care îl prognozează analiştii financiari bancari pentru sfârşitul anului 2008. Previziunile lor se bazează pe îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini şi pe faptul că este de aşteptat ca, din a doua parte a anului, aceştia să fie din nou atraşi de piaţa românească, în special din cauza diferenţialului de dobândă
Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008
