Cine nu ar vrea să ştie cât va fi cursul de schimb la o anumită dată? Sau cât ar putea să urce ori să coboare dobânzile, pentru a decide cel mai bun moment de a contracta un credit şi de a deschide un depozit? Câte firme nu ar vrea să afle inflaţia viitoare, rata şomajului sau randamentul titlurilor de stat pentru a lua, din timp, decizii mai bune de afaceri. Din păcate, viitorul acestor indicatori nu poate fi ghicit de nimeni cu precizie. Anumiţi oameni pot da însă cu zarul mai bine decât am reuşi noi ceilalţi. Sunt analişti financiari din departamentele de trezorerie sau de cercetare ale băncilor, de la agenţiile de rating, instituţiile financiare internaţionale şi de la cele naţionale de prognoză. Urmărind zi de zi pieţele, având mai multe informaţii şi ştiind ce influenţă poate avea un eveniment politic sau o reglementare nouă, pariurile acestora au mai multe şanse să se apropie de realitatea viitoare a indicatorilor economici.
Cursul de schimb
Leul va continua să se întărească în primele luni din 2007, dar în a doua jumătate a anului corecţia ameninţă serios moneda naţională. Majoritatea analiştilor economici intervievaţi de Capital cred acest lucru, mizând pe o volatilitate a cursului de schimb mai mare decât până acum. „Factorul principal de risc pentru cursul de schimb rămâne deficitul comercial în creştere, care cauzează majorarea deficitului de cont curent“, îşi explică previziunile Ionuţ Dumitru, şeful departamentului de cercetare din Raiffeisen, care a anticipat un curs de 3,4 lei/euro la jumătatea anului şi de 3,45 lei/euro în decembrie. În opinia sa, finanţarea deficitului de cont curent cu investiţii străine ar putea scădea substanţial, marile privatizări fiind încheiate. Se va schimba astfel şi „sentimentul pieţei“, crescând riscul de corecţie cu atât mai mult cu cât, potrivit analistului, leul este în acest moment supraevaluat.
Apreciere faţă de euro urmată de corecţie aşteaptă şi analistul financiar Radu Limpede, la fel ca şi OTP Bank şi Alpha Bank. Volksbank, în schimb, mizează pe un nivel în jurul a 3,45 lei/euro, atât la jumătatea anului, cât şi în decembrie. Corecţia este aşteptată doar faţă de dolar, deoarece şi paritatea euro/dolar ar urma să varieze între 1,3 şi 1,35.
O apreciere moderată a cursului, în condiţiile în care România devine mai atractivă pentru investitorii străini, dar cu volatilitate sporită, din cauza expunerii la investiţii pe termen scurt, instabilităţii politice şi mişcărilor regionale, anticipează şi Rozalia Pal, senior economist Unicredit. Ea vede euro la 3,35 lei la sfârşitul anului, iar dolarul la 2,5 lei. Pe termen lung, leul va continua să se aprecieze comparativ cu monedele forte, crede Melania Hăncilă, analist Finansbank, care previzionează un curs de 3,32 lei/euro în decembrie. Faţă de dolar, ea vede leul întărindu-se totuşi mai lent decât în 2006, în condiţiile în care şi moneda americană va pierde teren în faţa euro.
Directorul Direcţiei Trezorerie şi Pieţe de Capital din Romexterra, Cristian Dinescu, mizează totuşi pe o mişcare în sens invers pe pieţele internaţionale: dolarul american se va aprecia în prima jumătate a anului, evoluţie ce se va reflecta indirect şi în cursul leului faţă de cele două valute.
Cel mai puternic leu, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar (curs de 3,2 lei/EUR şi de 2,3 lei/USD), este văzut de directorul reprezentanţei Deutsche Bank în România, Radu Zaciu. Comisia Naţională de Prognoză anticipează un curs de 3,43 lei/euro la finele anului, peste media prognozată de ceilalţi analişti, în timp ce agenţia de rating Moody’s previzionează cursul dolarului la 2,7 lei în decembrie, mizând astfel pe un leu mai slab faţă de moneda americană decât restul previziunilor.
Dobânzi
Credite mai ieftine, depozite remunerate mai generos. Cu alte cuvinte, vesti bune pe toată linia pentru clienţi, anticipate de majoritatea analiştilor în condiţiile în care competiţia dintre bănci va creşte. Cu o inflaţie în scădere, BNR va reduce dobânda de politică monetară, mai accentuat în a doua parte a anului, iar băncile vor face acelaşi lucru la împrumuturi. Previziunile analiştilor pentru media dobânzilor active din 2007 variază între 8% şi 12,3%. În cazul depozitelor în lei, însă, dobânzile nu numai că nu vor scădea, dar sunt de aşteptat chiar majorări uşoare pentru a atrage economiile clienţilor. Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen găseşte explicaţia în „diminuarea excesului de lichiditate din piaţă, ca urmare a creşterii accelerate a creditării în lei“, care va creşte competiţia pentru resursele în lei. În aceste condiţii, Radu Limpede crede că băncile îşi vor îngusta marjele de la peste 10%, la numai 6%, volumul crescut al creditelor permiţându-le acest lucru. Pentru media dobânzilor pasive de anul acesta, previziunile analiştilor variază între 4% şi 4,5%.
PIB
O creştere economică de 8%, ca anul trecut, nu va mai putea fi repetată prea curând. Analiştii previzionează însă cifre impresionante şi pentru 2007, creşterea PIB în termeni reali depăşind, în majoritatea previziunilor, 6%. Aproape fără excepţie, analiştii văd nivelul PIB din 2007 peste 100 de miliarde de euro.
Printre cei mai optimişti în această privinţă se numără chiar analiştii Fondului Monetar Internaţional, care prognozează o creştere de 6,6%. Juan José Fernandez Ansola, reprezentantul regional al FMI, spune că dintr-o astfel de evoluţie derivă şi riscuri, economia funcţionând deja peste potenţial. Nevoiţi să importăm tot mai mult, vom avea un deficit de cont curent majorat şi o inflaţie ieşită din ţintele oficiale. Cu un astfel de rezultat riscăm să pierdem din competitivitate şi să ne periclităm perspectivele de creştere economică pe termen lung. Departamentul Trezorerie de la Volksbank crede că cererea de consum se va menţine la un nivel ridicat ca urmare a eliminării unor taxe vamale, susţinând ca şi până acum creşterea economică. Un ajutor similar va veni şi din partea investiţiilor în infrastructură şi formării brute de capital fix. Efectele acestora asupra creşterii economice ar putea fi totuşi parţial anulate, crede Cristian Dinescu de la Romexterra, de dezechilibrarea balanţei comerciale şi de eventualitatea unui an agricol mai prost.
Inflaţie
Avertismentele Fondului Monetar, la al cărui acord Guvernul a renunţat în anii trecuţi, se reflectă şi în previziunile acestuia pentru inflaţie. Nivelul de 5,6% (decembrie/decembrie), pe care FMI pariază, este printre cele mai pesimiste. Cu câteva excepţii, ceilalţi analişti nu văd indicatorul mai sus de 5%. Că BNR va reuşi să se încadreze în ţinta de inflaţie (4% plus-minus 1%) cred inclusiv Moody’s şi Comisia Naţională de Prognoză. Printre sceptici, Melania Hăncilă de la Finansbank vede riscuri în creşterea preţurilor administrate şi a accizelor, dar şi în creşterile salariale, generate de deficitul de forţă de muncă din aproape toate domeniile.
Investiţii străine directe
Doi factori de sens invers vor influenţa suma totală pe care România va reuşi să o atragă de la investitorii străini. Pe de o parte, „integrarea în Uniunea Europeană şi excedentul de cerere vor continua să atragă atenţia investitorilor străini“, după cum spune Melania Hăncilă. Pe de altă parte, Rozalia Pal de la UniCredit aminteşte că marile privatizări s-au încheiat, iar o mare parte a capitalului străin intrat în ţară anul trecut a fost corelat cu vânzarea companiilor de stat. Un nivel al investiţiilor străine directe remarcabil, dar sub nivelul din 2006, prevăd şi analiştii Alpha Bank. În anii următori, Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen se aşteaptă ca România să atragă în jur de cinci-şase miliarde de euro pe an, în special sub forma împrumuturilor acordate de companiile mamă structurilor afiliate şi a profitului reinvestit.
Contul curent
Tot FMI este cel care aduce una dintre cele mai sumbre previziuni şi pentru contul curent: deficit de 12,7% din PIB anul acesta, în condiţiile în care anticipează o „prăpastie“ de 15,13% din PIB între importuri şi exporturi. Ionuţ Dumitru consideră cifrele „cu atât mai îngrijorătoare, cu cât finanţarea cu investiţii străine directe ar putea scădea substanţial spre 50% în 2007, de la un nivel de circa 80% în 2006“. Adâncirea deficitului este pusă în special pe seama lipsei de competitivitate a exporturilor. Există, însă, şi optimişti. Trei previziuni indică un deficit mai mic de 10% din PIB la finele anului. Printre acestea, optimismul oficial al Comisiei Naţionale de Prognoză, dar şi al OTP Bank. Şi analistul Radu Limpede crede că nu vom depăşi un nivel de 9% al deficitului contului curent şi de 10% în cazul balanţei comerciale. „Motivul optimismului? Toate ţările UE au cunoscut un boom al exporturilor, măsurat ca înainte şi nu prin aplicarea termenului de comerţ intra-comunitar“, explică acesta. El precizează că exportul a crescut cu ritmuri de peste 15% în ani în care leul s-a apreciat în mod real cu 20% (în 2005) şi cu 12% (în 2006) faţă de un coş valutar format în proporţie de două treimi euro şi o treime dolari. În plus, structura exporturilor s-a îmbunătăţit. Putem deci spera că investiţiile făcute recent vor face diferenţa, în condiţiile în care, în primul an, cursul valutar nu va afecta simţitor termenii comerţului.
Şomaj
Majoritatea analiştilor intervievaţi de Capital cred că rata oficială a şomajului publicată de INS nu este relevantă pentru a arăta şomajul real, mult mai mare. În privinţa tendinţelor viitoare, părerile sunt împărţite. Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen mizează pe o scădere, „ca urmare a creşterii economice“, la fel ca şi Rozalia Pal de la UniCredit, care adaugă printre motive creşterea numărului de persoane încadrate în muncă, în urma noilor proiecte de infrastructură, şi a investiţiilor greenfield pe care le vor face străinii. Tot printre optimişti se numără analiştii Alpha Bank şi Volksbank, cei din urmă amintind că vom avea şi o emigrare a forţei de muncă în alte state UE. La uşoare creşteri ale şomajului se aşteaptă Standard & Poor’s, Radu Limpede şi Cristian Dinescu, directorul Trezoreriei Romexterra, însă până la niveluri ce nu trec cu mult de 6%.
Deficit bugetar
Pentru acest capitol, FMI îşi păstrează cele mai multe recomandări de prudenţă. În traducere: nu relaxaţi fiscalitatea, nu creşteţi salariile bugetarilor! Fondul anticipează un deficit de 2,8% la finele anului, la fel ca şi Comisia Naţională de prognoză. Chiar dacă nimeni nu crede că se va depăşi pragul maxim impus la Maastricht de 3%, puţini analişti previzionează niveluri mult mai mici ale deficitului public. Motivele: Guvernul va cheltui pentru proiecte de infrastructură, pentru învăţământ şi sănătate, pentru cofinanţarea fondurilor nerambursabile de la UE, o presiune tot mai mare urmând să vină şi dinspre bugetele locale.
Titluri de stat
Perioada absenţei Ministerului de Finanţe din piaţă ar putea lua sfârşit în 2007. Analiştii anticipează niveluri mici de dobândă pentru titlurile care vor fi emise de acesta, în condiţiile în care vor fi tot mai mulţi investitori interesaţi de achiziţionarea lor, în special fonduri mutuale şi de pensii.
Click pe imagine pentru versiunea marita.
