Votul din PE înseamnă că ACTA nu poate intra în vigoare în Uniunea Europeană în forma sa actuală. Toate statele UE, cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei, plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA. Dacă plenul PE ar fi votat miercuri în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda ar fi trebuit să semneze acordul şi toate statele membre UE să îl ratifice.
Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective.
Informaţia a fost confirmată telefonic şi de europarlamentarul român Minodora Cliveti, pentru Agerpres.
Un număr de 478 de eurodeputaţi s-au pronunţat contra ACTA, doar 39 au fost favorabili acordului, iar 165 s-au abţinut. Este prima dată când Parlamentul European îşi exercită atribuţiile conferite de Tratatul de la Lisabona pentru a respinge un tratat internaţional.
"Sunt foarte mulţumit că Parlamentul a dat curs recomandării mele de a respinge ACTA”, a declarat, după votul din plenul PE, raportorul David Martin, care a reafirmat că textul acordului este prea vag, lasă loc de interpretări şi de aceea ar putea ameninţa libertăţile cetăţenilor UE. Totuşi, el a subliniat nevoia găsirii unor modalităţi alternative de a proteja proprietatea intelectuală în Uniunea Europeană.
În schimb, eurodeputatul Christofer Fjellner (PPE) a susţinut că votul din plenul PE ar fi trebuit să fie amânat până la anunţarea opiniei Curţii Europene de Justiţie cu privire la compatibilitatea textului ACTA cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.
Dezbaterea publică asupra ACTA a implicat o participare fără precedent a cetăţenilor europeni, Parlamentul European primind mai multe petiţii, printre care una semnată de 2,8 milioane de persoane.
