„Ne aflăm la jumătatea celor şapte ani de programare bugetară 2014-2010 şi situaţia absorbţiei fondurilor de coeziune în România se prezintă dramatic, cu o performanţă de circa 8%. Mai atenuează puţin această durere faptul că la nivelul contractării ne situăm la circa 20% din proiectele posibile a fi finanţate. Dar 20% reprezintă doar o cincime din 23 de miliarde de euro. Însă acest 8% este foarte dureros din punctul nostru de vedere pentru că, în primul rând, lipseşte finanţarea pentru proiecte care sunt foarte importante pentru localităţi, pentru comunităţi”, a afirmat deputatul european.
El a atras atenţia că ritmul încet în care România absoarbe fondurile europene aferente actualului Cadru Financiar Multianual 2014-2020 a stârnit îngrijorare în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European (PE), precum şi la nivelul întregului legislativ european, cu atât mai mult cu cât se anunţă un „adevărat război” în legătură cu bugetul european după 2020. „România stârneşte îngrijorări la Bruxelles în rândul susţinătorilor Politicii de Coeziune. În contextul în care Brexit-ul va duce la micşorarea cu 7-8 procente a bugetului UE, deja există voci care cer diminuarea fondurilor pentru Politica de Coeziune sau chiar desfiinţarea acesteia, iar performanţa negativă a României în domeniul absorbţiei de fonduri le serveşte acestora ca argument”, a arătat Iuliu Winkler.
Potrivit acestuia, recenta vizită a Comisiei REGI în judeţul Cluj, la care a luat parte în calitate de membru supleant, a avut un dublu scop: în primul rând de a trage un semnal de alarmă pentru autorităţile de la Bucureşti în privinţa slabei absorbţii de fonduri, dar şi de a înţelege care sunt motivele reale pentru o asemenea contraperformanţă.
„O primă concluzie a fost aceea că birocraţia şi centralizarea excesivă ne sufocă. (…) Nu mai departe, Joachim Zeller, colegul meu în Comisia REGI şi şef al delegaţiei de la Cluj, a comunicat autorităţilor române faptul că din birocraţia cu care se confruntă beneficiarii de fonduri din România, doar 30% se datorează Bruxelles-ului, restul de 70% fiind creată de Bucureşti. Legislaţia adoptată de PE pentru Politica de Coeziune are 270 de pagini, regulamentele Comisiei Europene însumează circa 2.000, în vreme ce regulamentele adoptate la Bucureşti au 15.000 de pagini”, a menţionat parlamentarul european. Ca argument, Iuliu Winkler a exemplificat cu discuţiile avute cu unii primari care au reclamat problemele legate de birocraţia şi centralizarea „excesive” promovate din structurile centrale de la Bucureşti. „Ei ne-au spus că au, uneori, de întocmit şi câte 5.000 de pagini de documentaţie pentru un proiect şi, de multe ori, după ce ajung cu dosarele la Bucureşti li se spune că trebuie să revină pentru că nu au completat corect anumite formulare. Această problemă ar putea fi rezolvată foarte simplu dacă circuitul documentelor s-ar face electronic şi dacă s-ar elimina avizele, acordurile şi toată hârţogăria inutilă”, apreciază Winkler.
Deputatul european susţine că pentru o absorbţie eficientă a finanţărilor europene, România trebuie să recurgă cât mai rapid la debirocratizare şi la descentralizare, iar banii europeni să fie repartizaţi la nivel local, unde consiliile judeţene şi locale cunosc cel mai bine nevoile comunităţilor pe care le conduc. În opinia deputatului european, dacă trendurile actuale se păstrează, va fi dificil ca în cadrul viitoarelor negocieri pentru bugetul UE să fie menţinute actualele alocări din bani europeni pentru ţara noastră, eventuale majorări ale sumelor fiind aproape excluse. Agerpres
